O poveste despre pasiune, tradiție și comunitate

În comuna Brateș, județul Covasna se află atelierul de țesut la război al doamnei Bartók Erzsébet unde aceasta țese mai mult decât materiale, țese o moștenire culturală. Din 1988, și-a dedicat viața acestui meșteșug tradițional, astăzi folosit din ce în ce mai rar.

Doamna Bartók Erzsébet originară din județul Bacău, comuna Cleja, satul Somușca, îmbrăcată mândru în costum secuiesc, își întâmpină vizitatorii cu un zâmbet cald. Curtea sa îngrijită și cele 4 războaiele de țesut, adunate de-a lungul anilor, povestesc despre pasiunea unei vieți dedicate meșteșugului.

În ultima încăpere a casei, o expoziție colorată dezvăluie frumusețea lucrărilor sale, iar vizitatorii sunt invitați să experimenteze țesutul la război, fie cu fire de lână, fie cu zdrențe. De asemenea doamna Erzsébet a transformat o anexă într-o încăpere dedicată instrumentelor de țesut. 

La finalul turului, vizitatorii sunt invitați în bucătăria transformată pe jumătate în atelier. Aici, la căldura sobei, în zilele friguroase, le oferă prăjituri de casă pregătite cu ingrediente din propria curte.

„Am început din pasiune, din dragoste, dar și pentru că era necesar, ca și mâncarea,” mărturisește doamna Erzsébet. 

Fiecare zi începe cu o cafea și continuă la războiul de țesut, unde petrece și câte 12 ore pe zi „de aceea n-am timp să vorbesc cu soțul”, glumește aceasta „dar  am noroc că mă susține, chiar el îmi repară războiul atunci când se strică ceva”. 

De la preșurile din zdrențe – făcute din haine vechi sau pulovere desfăcute  – până la piese complexe, cu motive tradiționale precum călăreți, căsuțe sau peisaje, fiecare creație spune o poveste. Astfel, ea a găsit o metodă practică de a da o viață nouă hainelor rămase mici și materialelor care nu mai puteau fi folosite. 

„Am început cu stofă pentru pantaloni sau veste, apoi am trecut la modele care să se potrivească oricărei case moderne”, ne-a spus ea. 

Un meșteșug pentru toate generațiile

Doamna  Erzsébet nu doar creează, ci și împărtășește bucuria țesutului. Vizitatorii care ajung în atelierul său privesc și învață. 

„O vizită durează o oră, poate chiar mai mult, dacă le arăt cum se face urzeala și îi las să încerce la război”, a mai adăugat doamna Erzsébet. 

Chiar dacă încă mai există persoane interesate de arta ei, meșteșugul riscă să dispară. 

„Din păcate, nu mai are cine să facă urzeala sau să învețe țesutul. E păcat, pentru că este un lucru mare, iar războiul de țesut are nevoie de suflet, de răbdare și de pricepere”, spune ea, cu regret. 

Un atelier deschis curioșilor

De peste 14 ani, atelierul său atrage turiști din toată țara, dar și din străinătate. Fiecare vizită se simte ca o întoarcere în trecut pentru vizitatori și devine o lecție de istorie, artă și tradiție. 

„Un preot din Anglia a venit la noi în sat la sfințirea bisericii. A vizitat și muzeul meu. A fost atât de impresionat încât mi-a cerut împrumut cele două covoare. Astfel «Perechea Secuiască» a ajuns în Anglia, într-o biserică unde a putut fi văzută de oameni. Nu mi-am imaginat vreodată așa ceva”, ne-a spus ea, cu mândrie în voce. 

Prețurile pentru o vizită diferă în funcție de mărimea grupului și variază între 100 și 150 de lei. 

 „Pentru o familie, prefer să las la aprecierea lor cât consideră potrivit să ofere. Cel mai important este ca oamenii să plece cu o amintire frumoasă”, a mai spus ea.

Păstrarea tradițiilor – o misiune pentru viitor

 În trecut, războiul de țesut făcea parte din viața femeilor și nu prea lipsea din gospodăriile acestora. 

Fetele învățau de mici meșteșugul de la mame și bunici și chiar putea fi folosit ca un mijloc de pețit. 

„Veneau bărbați în vizită. Dacă îți cădea suveica în timp ce țeseai, iar aceasta era ridicată de un bărbat, acesta aștepta un pupic”, ne-a mai spus doamna Bartók.

Lumea modernă uită de meșteșugurile vechi, iar doamna Erzsébet speră că cineva va prelua ștafeta. 

„Am lucrat cu fetițe din sat, le-am arătat cum să facă brățări, dar nu e ușor. Am rămas eu cu sora mea, nici măcar fata mea nu a moștenit pasiunea”, a mai adăugat ea. 

Dacă v-am stârnit curiozitatea și vreți să o vizitați, nu doar că veți redescoperi o artă pe cale de dispariție, ci veți trăi o experiență unică, conectată la rădăcinile culturii noastre.

Trebuie să cunoașteți faptul că pentru a vizita expoziția aveți nevoie de o programare în prealabil, la numărul de telefon 0742.550.072.

Foto: Your creative SIDE/Raymond Gheorghiță