Sub 1% din actele administrative ale autorităţilor locale covăsnene, găsite nelegale de Prefectură
Din cele 19.411 acte administrative întocmite în 2016 la nivelul administraţiilor publice locale, 177 de documente, respectiv sub 1%, au fost declarate nelegale în urma verificărilor realizate de Prefectura Covasna anul trecut, arată un raport făcut public de prefectul Sebastian Cucu, prin intermediul unei conferințe de presă.
Din cele 177 de acte, 146 au fost revocate şi 31 au fost trimise mai departe în instanţă. Prefectul a subliniat că aproximativ tot atâtea documente găsite cu „vicii de legalitate” au fost remediate pe parcurs.
Domeniile unde s-au găsit cele mai multe acte nelegale sunt legate de patrimoniu, stabilirea de impozite şi taxe locale, regimul finanţărilor nerambursabile, amenajări în teritoriu şi urbanism, depăşiri de competenţă sau salarizare de personal.
„Principala menire a Instituţiei Prefectului este de a verifica legalitatea actelor administrative ale administraţiei publice locale, adică de a exercita tutela administrativă. Şi în anul 2016 ne-am concentrat ca nivelul de legalitate să fie unul cât mai ridicat. În cadrul exercitării controlului de legalitate, am verificat un total de 19.411 acte administrative, adică 3.460 de hotărâri ale Consiliilor Locale, 15.411 dispoziţii ale primarilor, 232 hotărâri ale Consiliului Judeţean (CJ) şi 308 dispoziţii emise de preşedintele CJ. În urma verificării am constatat un număr de 177 de acte administrative nelegale. La solicitarea noastră, în baza unei proceduri prealabile facultative, au fost revocate 146 dintre acestea şi cu 31 de acte ne-am dus în instanţă pentru că nu au fost revocate”, a spus prefectul Sebastian Cucu în cadrul conferinţei de presă.
Tot atâtea actele nelegale, remediate pe parcurs
Acesta a ţinut de asemenea să precizeze că scopul Instituţiei Prefectului nu este cel de se duce în instanţă cu cât mai multe acte nelegale, ci dimpotrivă, să remedieze problemele pe parcurs. „Pe lângă acestea au existat un număr tot atât de mare de acte administrative care au avut nişte vicii de legalitate minore şi care au fost remediate pe parcurs, fără a fi nici măcar necesară o intervenţie scrisă şi în virtutea bunelor relaţii pe care le avem cu autorităţile locale şi pe care colegii mei le desfăşoară de ani buni, în discuţiile cu secretarii Unităţilor Administrativ Teritoriale, s-a reuşit remedierea acestora. Vreau să subliniez că nu facem un scop în sine acela de a avea cât mai multe acte administrative sau de a merge în instanţă cu acestea. Dimpotrivă, scopul nostru este acela de a avea cât mai puţine acte administrative nelegale pe de o parte şi pe de alta, în măsura în care acestea apar să poată fi remediate prin modificare sau completate de către emitenţi”, a completat prefectul judeţului Covasna.
Sporuri nelegale în Primării
Din cauza lipsei unei grile unice de salarizare, în urma controalelor s-a descoperit că funcţionarii publici au încercat să îndrepte anumite discrepanţe prin acordarea de bonificaţii nelegale. Acţionate în instanţă din acest motiv sunt, printre altele, primăriile din Întorsura Buzăului şi Târgu Secuiesc, potrivit prefectului.
„Dincolo de problemele legislative, aş putea spune că există foarte multe forţări ale prevederilor legale pentru a se completa drepturile salariale într-un mod nelegal. (...) Şi-au pus tot felul de sporuri care nu pot fi acordate din cauză că nu au temei legal. Ştiu că la Întorsura Buzăului şi la Târgu Secuiesc avem astfel de acţiuni în instanţă”, a explicat Sebastian Cucu.
Un record stabilit în 2016
Reprezentantul Guvernului României în judeţ a spus în cadrul aceleiaşi întâlniri că statistic vorbind anul trecut judeţul Covasna a înregistrat un record în ceea ce priveşte numărul de ordine prin care se constată încetarea de drept înainte de împlinirea termenului la mandatele unor aleşi locali.
„În anul 2016 am avut un număr record de ordine prin care am constatat încetarea de drept înainte de împlinirea termenului la mandatele unor aleşi locali. Este vorba de 8 mandate de consilieri locali, un mandat de consilier judeţean şi un mandat de primar”, spune prefectul.