Interviu cu Nicu Rădulescu, președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR) 

Criza COVID-19, în urma căreia unul dintre cele mai lovite domenii este cel al turismului balnear, ar putea fi privită ca o adevărată oportunitate, susține președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR), Nicu Rădulescu. Și asta pentru că factorii de decizie de la nivelul României ar putea vedea acum cât este de important să investească în sănătatea oamenilor, respectiv în imunizarea naturală a populației. De aceea, turismul balnear, care ar putea face toate aceste lucruri posibile, ar trebui transformat în prioritate națională, după mai bine de 30 de ani în care a fost lăsat în voia sorții. Despre acest aspect, dar și altele, în special privitoare la turismul balnear din județul Covasna, dar și ce ar trebui să facă autoritățile locale și naționale acum, în interviul care urmează. 

Ați discutat în ultimul timp cu oamenii implicați în turismul balnear din județul Covasna? Dacă da, ce v-au spus și ce fac să treacă peste această perioadă?  

În fiecare zi de vineri avem o ședință a membrilor patronatului, unde sunt și colegii noștri din județul Covasna, chiar din stațiunea Covasna. La discuții participă secretarul de stat din Departamentul de Turism al Ministerului Economiei, domnul Răzvan Pârjol, dar și alți invitați foarte importanți pentru noi, pentru că nu e numai problema efectivă a activității, ci și altele. De aceea vorbim cu specialiști, medici, epidemiologi, organe de conducere din Ministerul Sănătății și așa mai departe. La noi activitatea este intercondiționată și de colaborarea cu Ministerul Sănătății, pentru că activitatea bazelor de tratament este supervizată de Ministerul Sănătății, iar partea hotelieră de Ministerul Economiei, prin departamentul de turism. (...) Colegii de la Covasna sunt întotdeauna cu noi, pe Skype în fiecare zi de vineri, avem discuții, ne consultăm, pentru că știm, activitatea de turism balnear a fost interzisă în mod expres prin prima Ordonanță Militară care a fost dată. 

Care sunt semnalele pe care le primiți de la oameni, în general, vizavi de acest domeniu? 

Există o presiune din partea  salariaților să își reia activitatea, există o presiune și din partea clienților, turiștilor, care sunt pur și simplu înnebuniți după o stare de urgență au stat închiși în casă, măcar să vină în stațiuni, și dacă nu pot să beneficieze de tratament, măcar de aerul curat de acolo, de siguranța din stațiuni, pentru că noi avem personal medical, avem condiții cu mult mai bune decât un spital. Stațiunea balneară nu este un spital, este o oază de sănătate, unde omul vine să își trateze și sănătatea, dar și să se simtă bine, să respire un aer curat. Este un privilegiu și abia acum începem cu toții să valorizăm ceea ce avem și este un lucru extrem de important. Dar, din păcate, în momentul de față noi suntem închiși și nu avem o certitudine când deschidem. (...) E foarte complicat. 

Pe de o parte, noi înțelegem eforturile Guvernului, pentru că și noi avem salariați pe care vrem să îi protejăm deopotrivă, ca și pe turiști. Pe de altă parte, sunt niște lucruri care ar trebui să fie corelate. Adică dacă persoanele de peste 65 de ani sunt vulnerabile și nu pot veni în stațiunile balneare, pare ciudat, pentru că dacă ar veni în stațiunile balneare ar fi mult mai bine îngrijite decât dacă ar sta acasă. Oarecum, lucrurile sunt și pentru noi ciudate, din punctul de vedere al acestor măsuri de siguranță care sunt avansate la ora actuală. 

Peste vreo două-trei săptămâni ar trebui să primim turiști de la Casa Națională de Pensii. Și acolo, lucrurile sunt extrem de complicate. Pentru că dacă începem să derulăm aceste contracte în condițiile în care va trebui să cazăm într-o cameră un singur turist, practic ne înjumătățim cifra de afaceri. Deci dăm drumul la niște costuri extraordinare, care ne afectează bugetele și intrăm pe niște pierderi uriașe. Deci și aici va trebui să fie atent Guvernul, la ce se întâmplă în aceste companii de turism balnear. (...) Situația este destul de grea, merge spre disperare, pentru că viitorul nostru nu este cert în ceea ce privește rentabilitate, productivitatea. Noi plecăm cu un handicap extraordinar în activitate. (...) Nu ne putem face o strategie nici pe termen scurt, nici pe termen lung. 

Este un paradox aici. De vreme ce stațiunile balneare, prin apele minerale, sulfuroase, care au diferite proprietăți extraordinare chiar în ceea ce înseamnă întărirea imunității, de ce nu folosim acest instrument foarte folositor în lupta împotriva acestui virus? Dacă studiile arată această chestiune, nu ar fi bine să dăm drumul la bazele de tratament, cu niște reguli foarte clare?  (...) Turismul balnear, de sănătate, ar trebui să fie în centrul atenției politicii, pentru că avem într-adevăr resurse. Nu mai vorbesc de ce resurse are Covasna, care este o stațiune excepțională privind în special tratarea afecțiunilor cardiovasculare, dar nu numai. Aerul de Covasna și renumele Covasnei, factorii de cură, mofetele – discutăm despre niște lucruri cu adevărat extraordinare. Dar noi în momentul de față suntem ținuți de hotărârea Guvernului care în mod etapizat vrea să urmărească foarte atent și să ne deschidă pe măsură ce într-adevăr aceste efecte ale COVID-ului vor începe să descrească. 

S-au făcut ceva pregătiri pentru deschidere? 

Din ce am discutat cu colegii mei, toată lumea este pregătită, (...) dar suntem într-o așteptare extrem de obositoare. (...) Majoritatea s-a pregătit, s-a făcut curățenie în bazele de tratament, în hoteluri, restaurante, s-au făcut deratizări, dezinfecții, s-au fixat reguli de distanțare fizică pentru turiști, s-au aprovizionat cu toate materialele care trebuie neapărat avute pentru igiena sanitară în zonele de tratament și spa. (...) Marele nostru avantaj este că nu am avut oameni infectați cu COVID, unitățile sunt curate, dezinfectate. 

Spuneați că Guvernul trebuie să fie mai atent la turismul de sănătate. Dar autoritățile locale pot face ceva ca să dea o mână de ajutor acestui domeniu?

Autoritățile locale, după părerea mea, au un rol esențial. Dacă autoritățile centrale ne deschid și ne închid, cele locale ar trebui să gândească împreună cu agenții economici ce pot să facă pentru a aduce schimbări în ceea ce privește programele, felul de a primi turiștii. De exemplu, acum este evident că va fi nevoie de marcări de trasee turistice, să găsească trasee noi, să se refacă traseele de cură de altădată, să refacă aleile, să refacă parcurile. Oamenii vor veni acum să se plimbe foarte mult, așa că trebuie să facă în așa fel încât turiștii să se simtă ca în Paradis. Acum, gimnastica respiratorie va fi numărul 1 în stațiunile balneare, iar natura și pădurile, locurile bogate în ioni negativi, cum e și cazul Covasnei, va putea într-adevăr să ofere niște posibilități de a învăța cum trebuie să conviețuim cu acest COVID, pentru că se pare că va trebui să conviețuim și să știm să mergem în aer curat, să știm să respirăm. (...) Stațiunile balneare sunt oaze de sănătate, care ne-au fost lăsate nouă de la strămoșii noștri ca să putem într-adevăr să ne refacem sănătatea utilizând factori naturali de cură, care sunt mult,  mult, mult mai ieftini decât medicamentele. Și ca să putem să facem asta, ar trebui să avem o politică națională de dezvoltare a acestui turism. (...) Stațiunile balneare vor începe să fie mai apreciate mai ales după ce vom trece de acest hop, numit COVID-19 și vom putea să valorizăm acest lucru doar dacă autoritățile locale vor lucra împreună cu antreprenorii și inițiativele comune ajung până sus la Guvern. 

Poate turismul balnear să devină o prioritate națională?

Trebuie și e nevoie de o infuzie de capital extraordinară pentru ca stațiunile să redevină ceea ce au fost. Avem acum numai jumătate din câte stațiuni aveam în 1930, care a fost un an de vârf, nu neapărat pentru că aveam mai mult decât acum. Nu! Aveam niște conducători care au simțit că turismul balnear poate să fie pe primul loc. Și atunci, în anii 30 tot ceea ce s-a făcut în România, toate stațiunile care erau într-o etapă de dezvoltare înfloritoare, erau pe același picior de egalitate cu ale francezilor, germanilor, austriecilor. (...) Într-adevăr și acum au început să se mai facă investiții, dar acestea trebuie susținute de stat, încurajate, investitorii trebuie stimulați, mai ales cei autohtoni. Dar trebuie să existe implicare de sus până jos. Am văzut niște inițiative foarte interesante, chiar la nivelul județului Covasna, în care Camera de Comerț și Industrie propune niște facilități pentru agenții economici din turismul balnear, deci iată că se poate. Părerea mea este că asemenea inițiative trebuie multiplicate. Trebuie să facem un efort uriaș comun să menținem aceste companii. Chiar dacă pentru anul acesta activitatea lor e compromisă, măcar pe a doua partea a anului viitor să înceapă să își revină. (...) Avem niște resurse extraordinare, pe care nu știm să le folosim cum trebuie. Covasna este, după părerea mea, o perlă a turismului românesc. Aici se găsesc niște factori de cură și personal medical de excepție. Plus că are și Spitalul de Recuperare Cardiovasculară, care este o emblemă națională. (...) Îmi doresc foarte mult ca profitând de această pandemie și nenorocire, să putem într-adevăr să schimbăm percepția guvernanților despre turismul balnear și să începem să facem niște programe anul acesta și viitor, în așa fel încât turismul balnear să poată prelua o mare parte din fondurile care vin dinspre Uniunea Europeană pe programul de sănătate și să profităm să ne modernizăm stațiunile, să le dezvoltăm. (...) Turismul balnear nu înseamnă doar cazare, masă și tratament, înseamnă foarte multă ieșire în aer curat și pe asta va trebui să fie noua dezvoltare și noul concept. 

Ar putea fi contextul actual și o șansă în care oamenii locului să își îndrepte din nou atenția spre turismul din zonă? Putem și noi să mai dăm o șansă turismului intern? 

Ai atins o latură foarte interesantă. Ar fi bine ca, în paralel cu îngrijirea sănătății, oamenii să își îngrijească și sufletul și mintea și mai ales să înțeleagă că nu degeaba vine BBC să ne facă o reclamă fantastică sau mari personalități ale lumii spun „veniți în România să vedeți cum cresc în mod natural florile”. Noi trecem pe lângă aceste lucruri și de multe ori nu le vedem. Este foarte important ca această perioadă să fie una în care oamenii încep să își cunoască țara, să o iubească și să o aprecieze. (...) Momentul acesta este și un moment de solidaritate în care ar trebui chiar să ne cunoaștem țara, să nu ne mai mirăm că există atâtea locuri fantastice în România. Unele dintre ele sunt pustii, când noi suntem la câțiva kilometri de ele și nu le vedem pentru că suntem prea preocupați. (...) Iar redescoperirea potențialului balnear al României ar trebui să fie făcută în mod organizat. 

Mai exact, cum ar trebui făcută această redescoperire?  

Noi ar trebui să avem un program național și ar trebui, în primul rând, să inventariem toate resursele balneare, însemnând apele termale, minerale, mofetele, turbele. Programul național pentru dezvoltarea turismului ar trebui să prevadă atât refacerea patrimoniului prin ample acțiuni de modernizare și restaurare a vechilor stabilimente balneare, cât și trecerea la construirea altor stabilimente de cură, pe lângă izvoarele de apă termală. Să fie o industrie națională de dezvoltare, așa cum au avut colegii noștri maghiari, care vreme de mai bine de 20 de ani s-au dezvoltat pe un potențial mult mai restrâns decât al României. Au reușit pentru că au fost foarte serioși și au investit foarte mult. Acum au ajuns la un nivel foarte bun și apreciat în Uniunea Europeană. (...) România are potențial, iar lupta împotriva COVID-ului abia acum începe. Și dacă se dovedește că stațiunile balneare sunt un remediu sau că sunt adevărate oaze de sănătate, care ar putea ajuta la imunizarea cetățenilor, atunci ar trebui să avem programe naționale. (...) Dacă stațiunile, științific vorbind sunt laboratoare pentru creșterea imunității și a sănătății oamenilor, de asta avem noi nevoie. Și asta poate să fie România: o țară balneară și turistică. 

Atunci ar putea fi această criză majoră un punct de re-start? 

Da, eu așa cred. Dacă suntem inteligenți și dacă Guvernul pricepe această chestiune. (...)În orice rău poate să fie și un bine și COVID-ul ar putea să facă oamenii să înțeleagă că asta este calea. Pe asta trebuie să mergem. Ce e mai important pentru oamenii care au trecut prin COVID, decât sănătatea? Atunci de ce să nu ne îndreptăm atenția către turismul de sănătate? Acesta este, după părerea mea, viitorul. 

Sursa foto: Nicu Rădulescu și Stațiunea Covasna - Kovászna fürdőváros