Județul Covasna a încheiat anul 2013 cu o rată a șomajului de 7,24%, ceea ce nu ne plasează printre județele cu cei mai mulți șomeri, dar nici printre cele care se pot mândri cu foarte puțini. Astfel, numărul șomerilor covăsneni a ajuns la 6.613, dintre care doar 1.993 sunt indemnizați, în vreme ce 1.165 reprezintă șomerii de lungă durată cu vârste de peste 25 de ani. În mediul rural avem 4.483 de șomeri, în vreme ce zona Baraolt are cel mai ridicat procent de șomeri neindemnizați, adică 81,6%.

Cu toate acestea, începutul de an și o serie de întâlniri ale mediului de afaceri au relevat că, deși avem mulţi șomeri, agenții economici se plâng constant de lipsa forței de muncă; mai mult, unii investitori mari s-au văzut nevoiți să caute oameni în mediul rural, pentru că cei din mediul urban nu au corespuns cerințelor. În context, directorul AJOFM Covasna, Kelemen Tibor, a declarat că unul dintre marii angajatori din Sfântu Gheorghe, Autoliv, este recunoscut pentru numeroasele angajări pe care le-a făcut, ajungând în prezent la 1.680 de angajați, ceea ce depășește cifra de 1.200, țintită inițial.

Producem de trei ori mai puţini bani decât avem nevoie

Revenind la situația celor neocupați din județ, Kelemen Tibor a admis că numărul șomerilor poate fi mai mare decât cel din statisticile AJOFM, și asta din diverse motive. Pe de altă parte, cele mai „vulnerabile” ocupații în fața șomajului sunt cele de lucrători în construcții, lucrători în comerț, manipulanți de marfă, lucrători în lucrări publice, vânzători. Persoanele din categoria de vârstă 30-49 de ani sunt cele mai afectate atunci când vorbim de șomaj.

Pornind de aici, Kelemen Tibor a arătat că veniturile pe care le realizează județul nostru anual la Bugetul asigurărilor de șomaj sunt de 6,4 milioane de lei, în vreme ce cheltuielile Agenției, care includ nu doar indemnizațiile de șomaj ci și alte subvenții și prime, se ridică la 18,6 milioane de lei.

„În aceste condiții, vorbim despre un deficit de 12 milioane de lei, iar diferența o asigură Bugetul național al asigurărilor de șomaj”, a admis Kelemen, explicând că, practic, găurile județului nostru sunt acoperite de alte județe care au excedent – Brașov, Sibiu, Cluj, adică polurile economice puternice.

Persoanele fără studii se bazează pe venitul minim

În ceea ce privește beneficiarii de venit minim garantat, numărul acestora se ridică la 4.240 de persoane, din care 3.450 sunt în mediul rural și restul în urban. Un amănunt deloc de ignorat este acela că 3.085 din cei peste 4.000 de beneficiari de venit minim garantat sunt romi, în vreme ce 3.890 de persoane au un nivel de educație elementară sau, mai rău, nu au niciun fel de educație. În aceste condiții, respectivele persoane nu doar că au șanse minime de angajare, dar creează și un paradox, din moment ce învățământul este obligatoriu în România și legea spune că oricine ar trebui să aibă o educație de minim zece clase.