10 tineri români şi maghiari au participat la Tabăra Interetnică de Teatru

Între milioanele de oameni deprinși să creadă într-o normalitate unică, definită prin tiparele propriei educații, adesea rigide și instigatoare la clișee și generalizări absurde pe baza unor criterii de rasă, națiune sau etnie, care trasează granițe invizibile, dar foarte solide între comunități, arta este singura salvare de la preconcepții și prejudecăți.

Propunând scenarii și apelând la latura emoțională a personalității umane, arta este singura capabilă să dărâme ziduri, să atingă suflete și chiar să schimbe mentalități. Prin artă, omul devine universal și învață să aprecieze umanitatea dincolo de șovinism, xenofobie sau rasism.

Zece tineri maghiari și români s-au aflat în fața „inamicului”

Tabăra Interetnică de Teatru, care s-a desfășurat săptămâna trecută la Centrul de Formare a Adulţilor din Arcuş, este o confirmare în fapt a acestor afirmații. Organizată la inițiativa Teatrului Independent Osonó, în parteneriat cu Şcoala Populară de Arte şi Meserii, tabăra a reunit zece tineri români și maghiari din Timișoara, Arcuș, Cernat, Târgu Mureș și Sfântu Gheorghe cu scopul de a-i pune față în față pe tinerii aparținând ambelor etnii, care au experimentat pentru prima oară o întâlnire cu „inamicul”, pe care ajungând să-l cunoască de-aproape, l-au transformat rapid în prieten.

Atelierele au fost conduse de Fazakas Misi, conducătorul şi regizorul Teatrului Osonó, şi de Iustinian Turcu, student la actorie la Universitatea de Artă Teatrală din Sibiu şi actor-colaborator la Teatrul Naţional „Radu Stanca” din aceeaşi localitate. „Este pentru prima oară când particip la o astfel de tabără. Când am primit invitația am fost puțin emoționat, dar și sceptic în ceea ce îi privește pe copii. Credeam că vor lua totul ca pe o distracție, dar mi-am dat seama ulterior că ei au venit cu scopul de a se înțelege unii pe alții, și chiar și pe ei înșiși, căci nu poți încerca să îl cunoști pe celălalt dacă nu te cunoști destul de bine pe tine”, mărturisește Iustinian Turcu.

Mitul ostilității maghiare distrus de realitate

Iustinian Turcu s-a aflat pentru prima dată la Sfântu Gheorghe. El ne-a mărturisit că venise aici un pic cam reticent, aflându-se sub influența zvonurilor celebre că, dacă e român, va fi tratat cu ostilitate și va întâmpina dificultăți la nivel de comunicare. „Sfântu Gheorghe mi s-a părut un oraș foarte liniștit. A fost pentru prima dată când m-am aflat în Covasna. Am auzit povești cum că la magazin nu vor să vorbească românește, am venit sceptic și m-am convins că nu-i adevărat. Chiar mi-aș mai fi dorit să pot rămâne câteva zile în plus, dar sper că voi reveni în anul următor”, ne-a spus Iustinian.

În plus, venirea la Sfântu Gheorghe i-a demonstrat lui Iustinian Turcu că oamenii de aici știu să trăiască în armonie, dar și că mass-media naţională are tendința de a duce pe o pistă falsă ideea de rasă și povestea relațiilor interetnice. „În tabăra aceasta au fost tineri cu vârste între 14 și 18 ani. Ei au reușit să depășească barierele și să lege prietenii. La sfârșit, le-am spus să păstreze ceea ce au obținut aici și mai departe. O fetiță de etnie maghiară mi-a spus că îi pare foarte rău că a refuzat să învețe mai bine limba română. Am întrebat-o de ce a refuzat să învețe și mi-a spus exact ce am văzut și în spectacolul „Cercul prietenilor neştiuţi sau Picnic pe un covor japonez”, că i-a fost teamă că face greșeli, iar oamenii vor râde de ea”, ne-a povestit Iustinian.

Dialogul cu românii, o premieră pentru un tânăr de 17 ani din Sfântu Gheorghe

În mod ciudat, înainte de a veni în această tabără, câțiva tineri maghiari care locuiesc în același spațiu cu românii nu au mai interacționat niciodată cu un român pentru că nu li s-a oferit contextul necesar în acest sens. Este și cazul lui Dani Pálma, un adolescent din Sfântu Gheorghe care, după 17 ani de viață, a stat pentru prima dată față în față cu români de vârsta lui și a încercat să îi cunoască și să se apropie de ei. „Asta a fost prima dată în viaţa mea când am stat împreună cu tineri români. Experienţa a fost fantastică şi e greu de descris prin cuvinte. Când am vorbit sau am lucrat împreună cu un tânăr român, deseori am avut sentimentul că nu contează că el vorbeşte într-o altă limbă, mi-am dat seama că şi el gândeşte ca mine, vorbele lui completează ideile mele şi ne înţelegem perfect. Da, aşa simplu: ne înţelegeam unul cu celălalt”, a mărturisit el.

De la prejudecată, la prietenie

La rândul lui, un tânăr în vârstă de 16 ani din Târgu Mureș, Bartos-Elekes Imre, afirmă că tabăra interetnică l-a transformat într-o persoană nouă, deschisă spre acceptarea alterităţii și a diversității. „După tabăra asta mă simt un alt om. M-am întâlnit cu mentalităţi diferite, am învăţat foarte multe cuvinte româneşti, am devenit mai deschis şi este incredibil cum în doar patru zile ne-am împrietenit”, spune el.

Pentru o adolescentă din Timișoara, întâlnirea cu tinerii de-o vârstă cu ea a fost emoționantă, iar interacțiunea atât de profundă, încât a avut senzația că se află în familie. „Plec de aici cu sufletul încărcat de emoţii, ochii plini de lacrimi, mintea încărcată de gânduri şi tot corpul plin de fiori. Nu pot să cred că oamenii de aici sunt cei pe care i-am văzut prima dată acum patru zile... Simt că îi cunosc de-o viaţă... că suntem o familie... Da... O familie”, spune Maria Bujancă.

Înțelegând lipsa de logică și sens din spatele animozităților dintre etnii, Silvia Oprea din Timișoara transmite concluzia că oamenii ar trebui priviți doar ca oameni și nu ar trebui stigmatizați în funcție de etnia căreia îi aparțin. „Toţi diferiţi, toţi egali, indiferent de etnie. Şi românii, şi maghiarii sunt oameni frumoşi. Să încercăm să nu ne mai criticăm după aparenţe”, ne îndeamnă Silvia.

Povestea merge mai departe

Spirit deschis și dornic de a schimba mentalitățile păguboase de pe urma cărora nimeni nu are de câștigat, Fazakas Misi a început deja pregătirile pentru următoarea tabără interetnică pe care, în urma rezultatelor obținute, o vede ca pe unealta perfectă de apropiere între tineri, de demontare a unor mituri și de perpetuare a unei mentalități noi, bazate pe nevoia de dialog interetnic, respect și cunoaștere reciprocă a celui de lângă tine.