Ziua de vineri, când Ministerul Culturii a anunțat în cadrul unei conferințe de presă că cele patru orașe rămase în cursa pentru titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2021” sunt București, Baia Mare, Cluj-Napoca și Timișoara, a adus o veste tristă pentru municipiul Sfântu Gheorghe, care nu s-a aflat printre orașele selectate în etapa finală.

Deși de la momentul depunerii candidaturii până la momentul eliminării din competiție a orașului nostru, mulți nu au înțeles însemnătatea imensă pe care o are acest proiect cultural, el reprezintă o pierdere imensă a unei șanse la o dezvoltare rapidă. Dincolo de prestigiu și notorietate, câștigarea unui astfel de titlu înseamnă în primul rând bani, milioane de euro, care pot fi folosiți pentru proiecte de dezvoltare la nivel de infrastructură și investiții de toate tipurile. Or, tocmai de această șansă este acum privat orașul nostru prin respingerea proiectului depus.

Mizând pe specificul său multicultural, echipa angrenată în procesul de pregătire a candidaturii a conceput un proiect cu tema „Identitate”, având în vedere atât identitatea dată de etnie, cât și pe cea dată de religie, orientare sexuală, apartenență la un anumit grup social și orice alte elemente care ne definesc ca indivizi.

Decizia municipalității de a depune candidatura a fost pentru mulți un motiv de critică, oamenii având convingerea că orașul suferă de prea multe hibe în prezent pentru a putea candida într-o competiție de asemenea anvergură. „Eu am știut de la început că nu avem nicio șansă cu acest proiect. Nu aveam cum. Noi nu avem un hotel ca lumea în oraș, nu avem străzi asfaltate, avem atât de multe probleme de rezolvat și ne gândeam că vom putea fi capitală Europeană a Culturii. E o aspirație prea mare. Mi s-a părut că nici cei care au lucrat la acest proiect nu au crezut cu adevărat în el și spun asta gândindu-mă la sloganul „E pe bune!”, pe care l-au folosit și care parcă te făcea să te gândești că nici ei nu cred ce spun sau că știu că nu au credibilitate”, ne-a spus un cetățean.

Pe de altă parte, opinia publică românească a fost descurajată de decizia municipalității de a candida în numele Ținutului Secuiesc, o sintagmă încă neagreată de români, care cel mai probabil a condus la lipsa de implicare și susținere din partea populației minoritare la nivel local. „Personal am considerat nedreaptă și sfidătoare folosirea Ținutului Secuiesc în campania de promovare a candidaturii. Deși am citit în presă că echipa i2021 s-a gândit la această sintagmă ca la o regiune geografică, am trăit mereu cu impresia că s-au folosit de această candidatură ca de un pretext de promovare a ideilor lor de autonomie. Și ca mine sunt mulți. Am mulți prieteni care gândesc la fel”, ne-a mărturisit N.D. din Sfântu Gheorghe.

Există însă persoane pentru care rezultatul comunicat vineri este un motiv real de întristare și regret, tocmai pentru că o șansă de acest gen nu răsare în fiecare zi. „Eu am crezut sincer în acest proiect. Am crezut că prin natura societății noastre mixte, prin ceea ce vrem să arătăm lumii despre noi, vom câștiga acest titlu sau măcar vom ajunge mai departe în competiție. N-a fost să fie”, ne-a spus dezamăgită o tânără.

Care au fost hibele proiectului și ce a lipsit pentru ca orașul nostru să meargă mai departe vom afla în ianuarie când se va publica un raport oficial în acest sens. Până atunci, va trebui să ne împăcăm cu speranța că lucrurile vor merge mai departe și că orașul își va continua propriul drum spre dezvoltare într-un ritm mai lent decât în cazul în care ar fi fost mai norocos.

În chip de consolare, ne putem mângâia cu gândul că orașul și-a asumat totuși o mare provocare și a reușit să își ofere prilejul de a vedea unde se poziționează, ce e bine în traseul pe care îl urmează și ce rămâne de îmbunătățit. „Această competiție a fost o mare provocare, municipiul Sfântu Gheorghe concurând cu alte 13 orașe din țară, mult mai mari, motiv pentru care, simpla participare alături de acestea a fost de bun augur. Pregătirea candidaturii a adus la suprafață o multitudine de inițiative pozitive și a demonstrat că operatorii culturali din regiune pot duce colaborarea dintre ei la un nivel superior, contribuind astfel la o evoluție reală”, a declarat primarul orașului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, care și-a exprimat convingerea că toate obiectivele cuprinse în proiectul de candidatură vor fi atinse în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat.