„Susţinerea procesului de modernizare urbană”, cea mai mare provocare pentru un primar întorsurean, spune primarul Leca Băncilă

Funcţia de primar al oraşului Întorsura Buzăului este o miză importantă pentru toate partidele româneşti din judeţ, mai ales acum, în timpul campaniei electorale. Înlăturat din fotoliul de primar cu o lună înainte de încheierea celui de-al optulea an de mandat, pentru că a plecat de la PSD la ALDE, Leca Băncilă rămâne totuşi cel mai în măsură să vorbească despre ceea ce reprezintă funcţia de primar într-un oraş ca Întorsura Buzăului. În interviul care urmează, acesta ne-a spus despre priorităţile pe care trebuie să le ia în considerare administraţia publică întorsureană, care este cea mai mare provocare în a fi primar la Întorsura Buzăului, ce înseamnă această funcţie, despre situaţia Primăriei în momentul plecării sale, despre stadiul proiectului de asfaltare, dar şi alte informaţii.

– După aproape 8 ani de mandat, care credeţi că sunt priorităţile de care administraţia din Întorsura Buzăului trebuie să ţină cont?

– Cred că pentru a stabili priorităţi trebuie să pornim de la principalele probleme pe care le avem. Cea mai importantă problemă cu care se confruntă comunitatea din Întorsura Buzăului este lipsa infrastructurii de tip urban. Deşi este oraş de aproape 50 de ani, autoritatea locală nu poate oferi toată gama serviciilor publice de tip urban. De exemplu: nu toate gospodăriile sunt legate la reţeaua de apă potabilă şi canalizare, serviciul de salubritate nu ajunge pe toate străzile, nu avem transport public local, nu avem o policlinică şi multe altele. De aceea, realizarea infrastructurii de tip urban este obiectiv de grad zero pentru încă vreo 10 ani de aici încolo.

A doua problemă majoră este prăbuşirea economică. Înainte de 1989 în zonă erau peste 10.000 de locuri de muncă. Astăzi, la nivelul Întorsurii Buzăului sunt puţin peste 2.000 de locuri de muncă. Peste 2.000 de locuitori, majoritatea tineri şi femei, lucrează în străinătate. Consecinţele sunt dramatice pentru copii şi pentru familie. Astfel, prioritate trebuie să fie şi revigorarea industriei, dar şi dezvoltarea turismului. Bunul cel mai de preţ pe care îl avem aici, dincolo de oameni, este acest cadru natural deosebit.

Calitatea serviciilor oferite este o altă problemă. Fie că vorbim de salubritate, învăţământ sau sănătate. Din punctul meu de vedere sunt nemulţumitoare. Să vă dau exemplul sănătăţii: dacă ai vreo problemă majoră de ordin medical trebuie să fii dus într-un oraş mai mare pentru consult, analize şi aşa mai departe, ceea ce implică alte costuri. Astfel, îmbunătăţirea acestor servicii este o prioritate.

– Tot din perspectiva dumneavoastră, ce înseamnă funcţia de primar?

– La prima vedere, este o meserie care „gâdilă” mult orgoliul. Pe de altă parte, în esenţa ei, dacă activitatea de primar este luată în serios, este o treabă grea care necesită multe calităţi: viziune, responsabilitatea a câteva mii de oameni pe care neapărat trebuie să îi duci spre mai bine, chibzuinţă şi competenţă, spirit de solidaritate cu problemele cetăţeanului, tenacitate în urmărirea obiectivelor şi cinste.

Trebuie să spun şi că spiritul antreprenorial este o calitate importantă a unui primar pentru că acesta trebuie să poată valorifica fiecare oportunitate în ceea ce priveşte fondurile europene. La Întorsura Buzăului fondul de dezvoltare locală, pe baza resurselor locale, ar fi în sumă de aproximativ 200.000 de euro anual. Pentru a menţine un ritm de dezvoltare, oraşul nostru are nevoie de 10 milioane de euro. Fără abilitatea de multiplicare a resurselor materiale nu este posibil nimic.

– Care este cea mai mare provocare în a fi primar la Întorsura Buzăului?

– Susţinerea procesului de modernizare urbană. Dezvoltarea este un proces complex, care pe lângă viziune şi capacitate organizatorică, presupune resurse, iar la noi, după cum spuneam şi anterior, resursele sunt insuficiente. De multe ori, autoritatea locală nu poate susţine nici cofinanţarea de 2%, necesară în proiectele de dezvoltare. Sunt destul de greu de obţinut resurse şi din fondurile guvernamentale, dar mult mai greu de dobândit sunt proiectele cu finanţare europeană.

Ca să venim în întâmpinarea acestei probleme, în urmă cu doi ani am înfiinţat în Primărie Biroul pentru Strategii, Proiecte şi Programe. Aici sunt angajate patru persoane – ingineri, constructori, economişti – pregătite să întocmească proiectele pentru accesare de fonduri.

– Dacă tot vorbim despre fonduri, pe durata mandatului dumneavoastră ce sume au fost absorbite pentru proiectele din Întorsura Buzăului?

– Peste 40 de milioane de euro: 23,5 milioane de euro pentru sistemul de apă şi canalizare, 2,5 milioane de euro pentru reabilitarea Liceului Teoretic „Mircea Eliade”, 1,5 milioane de euro pentru sistemul de canalizare din Brădet, 500 de mii de euro pentru promovarea turismului din zonă, 5 milioane de euro pentru staţia de epurare, 5 milioane pentru cele 10 drumuri care urmează să fie asfaltate, 2 milioane euro pentru blocurile ANL, 1 milion de euro pentru sala de sport, 500 de mii de euro pentru grădinița cu program prelungit, dar şi altele.

– Cum le răspundeţi celor care spun că Primăria din Întorsura Buzăului a fost adusă în prag de faliment?

– Faptul că Primăria ar avea probleme de ordin financiar este un neadevăr. Instituţia nu are nicio datorie faţă de vreun furnizor de servicii. Ba mai mult, potrivit unui document validat de Ministerul de Finanţe, la sfârşitul lunii martie 2016, Primăria avea un excedent de peste 2.800.000 de lei.

– Ce le spuneţi oamenilor care sunt supăraţi de faptul că lucrările la reţeaua de apă şi canalizare şi de asfaltare merg foarte greu?

– Le spun că îmi cer scuze. Am făcut tot ce am putut. Am fost „bătuţi” de Dumnezeu cu o firmă care realizează lucrările la proiectul de apă şi canalizare, care trebuia să termine în trei ani, dar au trecut deja cinci. De aici pleacă toate: disconfortul populaţiei, întârzierea celorlalte proiecte – de modernizare a străzilor, de branşare şi aşa mai departe.

Săptămâna viitoare vor începe asfaltările, dar muncim de un an ca să pregătim drumurile. Vineri vin reprezentanţii Inspectoratului de Stat în Construcţii, care vor face probe de compactare, de tasare, vor verifica dacă s-au respectat dimensiunile din proiect şi aşa mai departe. După acest pas, de săptămâna viitoare, timp de două săptămâni se va turna covorul asfaltic.

(P)