Sfântu Gheorghe a pierdut în ultimii 6 ani 10% din populaţie

Municipiul Sfântu Gheorghe a pierdut prin migrație, din 2007 și până în prezent, aproximativ 10% dintr-o populație de 61.000 de locuitori. Iar dacă o parte din acest procent poate fi explicată prin procesele demografice, cea mai mare parte se explică prin migrație, un fenomen care a luat amploare în ultimii ani, neputând fi controlat la propriu de nicio autoritate. O serie de analize efectuate în cadrul proiectului Seemig – Gestiunea Migrației și a efectelor sale în Europa de Est au relevat faptul că dacă până acum câțiva ani cei mai mulți dintre cei care au plecat din Secuime au fost românii – în țări precum Italia și Spania, odată cu acordarea cetățeniei maghiare de către Statul Ungar, secuii au ales să plece și ei, preferând țări precum Marea Britanie sau Germania, unde au mai multe facilități ca și cetățeni maghiari „cu acte”. Interesant este însă că Ungaria nu este printre preferințele secuilor, deși zona noastră este, pe de altă parte, atractivă pentru cei din Ungaria.

Primăria Sfântu Gheorghe este partener alături de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale și Consiliul Județean Harghita, în Proiectul Seemig. Proiectul și-a propus furnizarea de date de încredere asupra migrației și pieței muncii, mai ales că în România datele venite de la diverse instituții sunt cel puțin contradictorii prin diferențele dintre ele.

Datele migrației, neștiute

Sociologul Kiss Tamás a declarat joi, la Sfântu Gheorghe, că Statul Român nu are o evidență clară a imigranților, neexistând cifre concrete și corecte în concordanță cu realitatea. Asta se referă atât la cei care aleg să migreze din țară, cât inclusiv la cei care aleg să migreze în România. Mai ales că, din 1991, românii moldoveni și cei ucraineni au dreptul de a cere cetățenie română, dar nu există o procedură clară de înregistrare a emigrării și imigrării.

„Imigranții sunt definiți de legislația română ca fiind cetățeni străini, însă moldovenii și ucrainienii care se stabilesc aici nu mai sunt luați în calcul, ei având cetățenie română. Cu emigranții, problema e și mai mare, căci România nu are instrumentele de a-i urmări, foarte puțini fiind cei care se înregistrează ca emigranți. Nu avem date clare nici cu privire la populația țării, măcar. Listele electorale arată că suntem 18,4 milioane de cetățeni cu drept de vot, ceea ce ar însemna o populație de 23 de milioane. Institutul Național de Statistică spunea în 2011 că suntem 21,4 milioane de rezidenți români, venind rezultatele Recensământului care a arătat că am fi 19 milioane. Avem dubii cu privire la aceste statistici, se spune că în România ar fi 18,4 milioane de alegători, asta e însă o ficțiune. Suntem undeva la 15,4 milioane de alegători”, a explicat Kiss Tamás.

La rândul său, primarul mun. Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, a declarat că toate aceste realități – cunoscute fără a fi oficializate însă, arată clar că de multe ori se preferă „umflarea” numărului de votanți, din motive politice, evident, precum și din diverse interese, cum ar fi posibilitatea de a accesa anumite programe europene.

Proiectul Seemig va continua să se deruleze, intenționând să ofere autorităților locale o mai bună înțelegere asupra fenomenului migrației, precum și eventuale soluții în găsirea unor instrumente prin care acestea să poată obține pe viitor date mai concrete și complete cu privire la numărul emigranților și imigranților, căci acest fenomen are efecte sociale și economice importante pentru fiecare comunitate.