Luna viitoare, zona Întorsurii Buzăului va găzdui, în premieră, un festival folcloric naţional cu un format unic în România

Peste 80% dintre tinerii din zona Buzaielor care vor să învețe să danseze aleg dansurile populare, în vreme ce mai puţin de 20% dintre iubitorii de dans mai merg spre învățarea dansurilor moderne. Aceasta este concluzia pe care ne-a împărtăşit-o coregrafa și profesoara de sport cu o experiență de peste 19 ani de predat în zona Întorsurii Buzăului, Rodica Boieru. Poate pentru unii procentul ar putea părea surprinzător, dar cei care au participat măcar o dată la o nuntă în această zonă cu siguranţă au văzut că aici iubirea pentru dansul popular nu a murit niciodată, ba dimpotrivă, renaşte odată cu fiecare generaţie care vine din urmă.

„Am avut marele avantaj de a participa la multe evenimente din diverse zone ale ţării, baluri, şezători, nunţi sau alte tipuri, fie ele organizate sau spontane, fie organizate de săteni în vatra satului sau de instituţii. Pot să spun că oamenii din zona Buzaielor sunt mari dansatori. Pentru ei un eveniment, o nuntă spre exemplu, înseamnă muzică bună ca să poată dansa, şi nu oricum. Chiar ai senzaţia că sunt organizaţi de cineva. Am avut şi invitaţi din diferite zone ale ţării la evenimente de-ale noastre, cum ar fi Balul Portului Popular. Aceştia au rămas surprinşi că după ce s-a terminat spectacolul, partea organizată, s-a trecut la joc de voie bună, spontan, unde absolut toţi invitaţii dansau şi lăsau impresia că dansează regizat. Aici toată lumea ştie să danseze şi ştie ce se dansează”, spune Rodica Boieru, cu o experienţă de peste 32 de ani în dansat şi de peste 19 ani de predat dansuri.

Potrivit acesteia, posibilele motive pentru care întorsurenii nu se dezic nicicum de dansurile populare sunt următoarele: „Aici nu au dispărut muzicanţii tradiţionali. Oamenii ştiu cum să cânte melodiile tradiţionale, ce să cânte şi care e succesiunea melodiilor. Ştiu „ce să pună omului pe picior”, cum se zice. Mai mult, s-a transmis tradiţia în familie, şi de la mic la mare, toată lumea ştie a juca. Un alt factor ar putea şi faptul că mai suntem şi noi, câteva persoane, care încercăm din răsputeri să păstrăm şi să ducem mai departe tradiţiile”.

80/20 

Rodica Boieru, care predă de mulţi ani dansuri moderne şi populare la Clubul Copiilor din Întorsura Buzăului, spune că deşi a existat o perioadă în care erau cereri mai multe pentru învăţarea dansului modern, acum tendinţa tinerilor este fără îndoială spre dansurile populare. În procente, aşa cum precizam şi la începutul articolului, raţia poate fi exprimată la 80/20. „Sunt mult mai mulţi tineri care aleg dansul popular. 80 spre 90% din cei care vin să înveţe dansuri aleg dansul popular şi restul pe cel modern. Cred că 20% e deja un pic prea mult la ora actuală. Iniţial, erau mai mulţi doritori de dans modern, dar cred că au văzut că spectacolele, concursurile şi deplasările erau mai numeroase în rândul dansului popular. Mai mult, dragostea pentru dansul popular este ereditară şi zona e bogată în oameni care iubesc folclorul”, a explicat aceasta.

Misiunea unui coregraf şi instructor de dansuri populare

Transmiterea tradiţiilor, printre care şi dansurile populare locale, e un scop asumat al coregrafei Rodica Boieru, care susţine că această misiune presupune mult mai mult decât simpla copiere a mişcărilor. Un coregraf bun este acela care studiază un dans de la rădăcini, nu doar la suprafaţă, iar acest lucru înseamnă aprofundare şi dorinţă de înţelegere.

„Trebuie să avem grijă, noi cei care am rămas în mişcarea pentru păstrarea tradiţiilor, de faptul că una este munca de dansator şi alta este munca de instructor şi coregraf sau profesor specialist în domeniu. Ca dansator, urci pe scenă şi dansezi ce ai învăţat. Există instructori care s-au plafonat din acest motiv. (...) E bine să facem mişcare şi să încercăm, dar contează foarte mult ca instructorul, coregraful să fie pregătit şi documentat corespunzător, sub toate aspectele, începând de la denumiri de jocuri, paşi, ordinea figurilor, ordinea jocurilor într-o suită, ordinea jocurilor în cadrul evenimentelor, strigături, muzică şi aşa mai departe. Eu spun că acestea trebuie preluate aşa cum sunt şi să nu se intervină cu invenţii care duc la kitsch-uri. Nimeni nu zice să nu îmbunătăţeşti şi să nu actualizezi, dar trebuie să păstrezi rădăcina. Pentru a şti care e rădăcina trebuie să studiezi zona folclorică pe care vrei să o abordezi”, punctează Rodica Boieru.

„Poţi face spectacol şi prin tradiţional”

Trebuie să ştim de asemenea că un dans popular bun trebuie să transmită emoţie şi energie. Atât ansamblul „Brâuleţul” din Sita Buzăului, cât şi „Mlădiţe Româneşti” de la Clubul Copiilor din Întorsura Buzăului, ambele coordonate de Rodica Boieru, reuşesc fără îndoială să transmită aceste sentimente publicului care îi priveşte. Care este secretul?

„Materialul coregrafic bun, bazat pe origine şi rădăcină, luat din vatra satului, de la ţăranul sănătos de la sat”, subliniază coregrafa. „Poţi face spectacol, „show” cum zicem noi, şi prin tradiţional. Marile ansambluri au nişte dansatori foarte bine pregătiţi tehnic, cu o condiţie fizică impecabilă, dar ei impresionează prin uniformitate, sincronizare, costume, lumini, muzică şi aşa mai departe. Dacă vrei să şi emoţionezi, ca să se facă „piele de găină”, atunci trebuie să ai grijă de materialul coregrafic. Eu cred că nu e suficient să impresionezi, ci trebuie să şi emoţionezi”.

Ce avantaje aduce dansul în viaţa noastră

Dansul nu înseamnă doar mişcare şi atât. După cum ne explică Rodica Boieru, avantajele pe care această activitate le aduce tinerilor sunt multe şi valoroase. „Dansul este o activitate care dezvoltă foarte multe calităţi: de la autodisciplină, la formarea de principii de viaţă sănătoase, la inteligenţă, capacitate de orientare în spaţiu, atenţie distributivă, încredere în sine şi în cei din jur, fairplay şi multe altele”, precizează aceasta.

Dansul nu are vârstă

După cum am văzut şi mi-a confirmat şi coregrafa din Întorsura Buzăului, dansul nu are vârstă. „Eu lucrez şi cu copii care au trei ani, dacă sunt cooperanţi şi înţelegători. Cu cei mici fac şi gimnastică, şi un pic de dans popular, un pic de clasic, de balet şi de modern. Le combin din două motive: pentru a evita plictiseala şi oboseala, dar şi pentru a vedea încotro mergem mai departe”. În ceea ce priveşte limita superioară a vârstelor pentru dans, Rodica Boieru spune, mai în glumă mai în serios, că un om poate să danseze „până îl ţin «balamalele», adică până la vârsta capacităţii lui fizice de a depune un astfel de efort” şi chiar este indicat să facă acest lucru pentru că „o minte sănătoasă este într-un corp sănătos”.

„Vreau. Pot. Voi reuşi”

Generaţii întregi, care au avut ocazia să înveţe să danseze alături de Rodica Boieru, cunosc foarte bine motto-ul după care aceasta îşi desfăşoară activitatea şi prin care îi îndrumă pe tineri: „Vreau. Pot. Voi reuşi”. Deviza, prezentă deasupra oglinzilor din sala de dans, a fost afişată încă de la început cu scopul de a fi un stimulent pentru copii şi tineri. „M-am gândit să le transmit tot timpul ideea că dacă vor ceva cu adevărat, vor munci şi vor putea să reuşească să îşi atingă scopul. Există momente în care poate copiilor li se pare greu ceea ce facem, iar când observ acest lucru le arăt afişul şi imediat devin mai motivaţi. Mulţi absolvenţi mi-au spus că îndemnul le-a dat ambiţia să meargă mai departe în viaţă”, spune profesoara.

Mlădiţe Româneşti 2016, prima ediţie naţională cu un format unic în România

A XI-a ediţie a festivalului folcloric „Mlădiţe Româneşti” din zona Buzaielor va fi organizat anul acesta în perioada 9 – 13 noiembrie. Evenimentul devine, în premieră, unul naţional, fapt care aduce cu sine şi schimbarea formatului activităţii.

„Practic va fi o activitate de cercetare, un studiu care acoperă o zonă folclorică naţională. Am vrut să îi dăm o altă formă pentru a ieşi din tiparele festivalurilor de acest gen. La eveniment vor fi invitaţi câte un profesor cu două perechi de dansatori din anumite zone ale ţării. Aici vom învăţa câte o nouă zonă folclorică a ţării chiar de la oamenii care provin din respectivele zone. Anul acesta vom studia zona noastră folclorică. Anul viitor se va pregăti o altă zonă folclorică, pe care o vom stabili de anul acesta. Scopul festivalului este de a îmbunătăţi procesul de predare-învăţare a dansului popular, având mare grijă la modul de abordare a zonelor folclorice. În plus, participarea tinerilor ne poate ajuta să pregătim viitori specialişti în domeniu. Materialele coregrafice prezentate aici vor fi documentate şi vor fi puse la dispoziţia tuturor instituţiilor care au ca domeniu acest tip de activitate, cu scopul de a le arhiva, pentru a rămâne ca documente. Vrem să păstrăm autenticul”, a explicat coordonatorul evenimentului, Rodica Boieru.

Astfel, anul acesta, în perioada în care invitaţii vor sta în zona Buzaielor, vor învăţa dansurile specifice zonei noastre, chiar în „vatra satului”. Anul viitor vor preda specialişti din alte zone ale ţării. Potrivit organizatorilor, evenimentul este un festival-concurs, câştigători fiind cei care învaţă cel mai repede şi mai bine. În ultima seară va avea loc un festival folcloric unde vor participa toţi invitaţii cu dansurile specifice zonei din care provin, dar şi formaţii din împrejurimile zonei Buzaielor.