Cu toate că furnizarea apei s-a reluat în blocurile din Sfântu Gheorghe, unde asociațiile de proprietari figurează cu datorii, rămân totuși mai multe întrebări și cea mai importantă este: cum s-a ajuns aici? 

Astfel de întrebări vin și din partea asociațiilor de proprietari. Unii se întreabă de ce nu au fost verificate organizațiile lor de mai bine de 10 ani de autoritățile locale. Mai ales că Primăria Sfântu Gheorghe, care ar putea face aceste verificări, este acționar în firma care gestionează serviciul de apă. 

„În asociația noastră, primele notificări sunt din 2003! Au fost câteva tentative de recuperare a creanțelor, dar nu știu perioadele. Problema este că primăria și Gosp Com au permis ca aceste datorii să se adune și au avut grijă ca facturile achitate lunar de asociații să achite factura cea mai veche scadentă, astfel încât să nu existe datorii prescrise. În cazul asociațiilor de proprietari nu s-a întâmplat acest lucru. Administratorul nu a calculat de la o lună la alta cât are fiecare locatar datorie și sunt sigur că nu este singura asociație unde nu se știe acest lucru. Văzând că, după atâta timp, nu au fost cerute sumele, de ce să se mai obosească? Actele asociației nu au mai fost verificate de primărie de peste 10 ani și sunt convins că nici la alte asociații nu au fost verificări. Există un birou care se ocupă de asociații, în cadrul primăriei, dar este doar o singură doamnă acolo și nu cred că ar putea face față la verificarea tuturor asociațiilor anual. (...) Consider că primăria ar trebui să își asume vina pentru aceste datorii prescrise, că a permis acumularea lor, neefectuând nicio verificare”, ne-a scris un președinte de asociație, care a rugat redacția să îi fie păstrată anonimă identitatea pentru că se teme să nu își facă mai multe probleme în asociație, cu locatarii și cu autoritățile. 

Primăria respinge însă acuzațiile că ar fi permis să se adune datorii, iar argumentul este că nu vrea să creeze un precedent periculos. 

„Primăria nu are niciun interes să existe datorii prescrise, pentru că s-ar crea un precedent periculos în urma căruia nimeni n-ar mai plăti facturile şi ar aştepta prescrierea, iar pierderile Gospodăriei Comunale ar fi uriaşe. (...) Colega de la Compartimentul de Relații cu Asociațiile de proprietari are uşa deschisă pentru oricine doreşte să lămurească problemele. Se pot face sesizări în scris, care, în măsura în care ţin de competenţa primăriei, vor fi lămurite şi rezolvate în cel mai scurt timp”, este răspunsul primăriei.

Gospodărie Comunală spune că datoriile ar fi acumulate din 2022 – 2023, mai ales că înainte de 2009 firma nici nu exista. 

„Cred că există o confuzie aici. Noi, ca operator regional, am fost înființați în 2009, deci nu avem restanțe înainte de această dată. Cu excepția unor cazuri izolate, legate de litigii și contracte încheiate în jurul anilor 2016-2017, majoritatea restanțelor sunt din perioada 2022 - 2023, nu din 2003. Orice mențiune a anului 2003 în «bucătăria internă» a asociației este o problemă specifică lor și nu ne privește.

Este adevărat că primăria este acționar, dar responsabilitatea noastră, ca operator regional, este să ne ocupăm de recuperarea restanțelor. Am încercat să facem acest lucru prin notificări în ultimii ani și am urmat căile legale, inclusiv instanța și executorul judecătoresc. În 2019, am preluat conducerea firmei și am început să facem demersuri pentru debranșări în 2020, dar a intervenit pandemia și nu am putut continua legal acest proces timp de doi ani.

Cu toate acestea, am trimis notificări asociațiilor de locatari în aprilie 2022 și am efectuat primele debranșări în mai, ca o măsură finală de recuperare a creanțelor. În prezent, continuăm să încercăm să ajungem la soluții prin renegocierea convențiilor cu diferite asociații de locatari.

Primăria nu are un rol direct în recuperarea creanțelor. Aceasta este responsabilitatea noastră și facem tot posibilul pentru a colecta cât mai mult posibil. Acțiunile recente au adus rezultate semnificative, deoarece am reușit să colectăm o sumă considerabilă într-un timp scurt. Uneori, am constatat că existau fonduri disponibile, dar, din neglijență sau din alte motive, acestea nu au fost plătite. Atunci când am intensificat eforturile noastre, am observat că fluxul de plăți a început să crească.

În ceea ce privește datoriile prescrise, nu avem în principal astfel de cazuri. Dacă există situații de acest gen la nivelul asociațiilor de locatari, aceasta reprezintă o problemă internă a acestora și nu poate fi atribuită primăriei”, ne-a spus directorul Gospodărie Comunală SA, Kozsokár Attila.

Datoriile sunt penalizări?

S-a pus în discuție și ideea că mare parte din datorii provin de fapt din penalizări. 

„La Gosp Com, o parte mare din datorie sunt penalizări. Adică tu, ca asociație cu datorii, vii să achiți factura de luna curentă și îți virează banii către prima factură scadentă. Automat încep să se adune datorii pentru că suma ce o plătești acuma trebuie să acopere și penalizările. Penalizări pe care tu nu le-ai calculat, deoarece nu știi ce datorii au locatarii. Primul lucru pe care îl zic toți locatarii care aud de datorii, este că administratorul a furat, nu că administratorul a fost furat «legal». O dată din cauza penalizărilor și, în al doilea rând, chiar de către locatarii care nu vor să își achite datoriile”, este mesajul primit de la președintele asociației de proprietari care a vrut să își păstreze anonimatul. 

Pe această idee, reprezentantul Gospodărie Comunală SA a răspuns că penalizările „reprezintă aproximativ 11% din totalul datoriilor și nu pot fi considerate ca o «mare parte». Dacă administratorii asociațiilor nu au calculat sau facturat corect penalitățile către locatari, acest lucru este responsabilitatea lor și ar trebui să gestioneze eficient această situație, fără a arunca vina asupra operatorului sau asupra primăriei”, a explicat directorul Gospodărie Comunală SA, Kozsokár Attila.

Și primăria a răspuns întrebării legată de penalizări: „În ceea ce priveşte penalizările, conform legii acestea sunt de 0,02% pe zi, dar nu pot depăşi 100%, adică valoarea totală a restanţei. În cazurile în care la avizier sunt afişate penalizări mai mari decât restanţa, s-ar putea să fie o greşeală de calcul a administratorilor. Singura modalitate de evitare a unor situaţii asemănătoare este ca locuitorii să plătească facturile pentru acest serviciu. La fel cum îşi plătesc cu regularitate facturile pentru alte servicii şi utilităţi (gaz, electricitate, cablu TV, internet, telefonie mobilă etc.), locuitorii ar trebui să înțeleagă că şi serviciile de apă-canalizare sunt unele care trebuie achitate cu regularitate, altfel existând posibilitatea debranșării”. 

Atestarea administratorilor 

Tot președintele de asociație a spus, în timpul unui interviu, că, din cunoștințele sale, oricum administratorii de asociații nici măcar nu sunt atestați de primărie.

Autoritățile locale îl contrazic și ne-au informat că „în total, în oraş sunt 166 de asociații. Toți administratorii de asociaţii sunt atestați de primărie (64 de persoane, atestarea fiind valabilă până în 2026. Unii administratori se ocupă de mai multe asociaţii). La asociaţiile de unde au venit reclamații în scris, s-au clarificat toate problemele (la solicitarea proprietarilor, primăria a efectuat audit pe Liliacului 35 şi la Asociația Speranța)”. 

Soluții 

Cât despre soluții, ca să nu se mai ajungă la astfel de situații, primăria spune că acestea sunt la îndemâna administratorilor şi preşedinţilor asociaţiilor de proprietari. 

„Operatorul regional Gospodărie Comunală SA nu poate suporta pierderile din cauza neachitării facturilor, la fel cum niciun alt operator public sau privat de servicii sau utilităţi nu poate face acest lucru. Soluţia pentru evitarea unor astfel de situaţii este ca administratorii şi preşedinţii asociaţiilor de proprietari să nu mai permită acumularea unor datorii de ani de zile, legea dându-le dreptul ca după 90 de zile să acţioneze în judecată datornicii pentru neplata facturilor”, au mai transmis reprezentanții primăriei.

„În majoritatea cazurilor, cei cu datorii NU sunt cei cu o situație precară”

Din discuția cu reprezentantul de asociație a reieșit și că problema pleacă și de la apometre, de la consumatorii neglijenți, dar se observă și o lipsă de comunicare între toate părțile implicate în situație. 

„În majoritatea cazurilor, cei cu datorii NU sunt cei cu o situație precară. Cei care au probleme cu banii sunt și cei mai corecți. Mai bine achită facturile decât să le aibă grija. Și mai avem și problema pierderilor de apă, care contribuie la acumularea datoriilor. Majoritatea apometrelor din orașul nostru au peste 10 ani. Legea nu este destul de clară în ceea ce privește verificarea metrologică a acestor apometre. Dacă noi nu putem obliga locatarii să facă verificarea apometrelor sau să le schimbe, nu vom putea rezolva problema pierderilor de apă. În primul rând, sunt de părere că ar trebui schimbați toți administratorii care au permis acumularea datoriilor”, se mai arată în mesajul primit de la președintele asociației de proprietari.

Privind verificarea metrologică a apometrelor, operatorul regional este răspunzător doar de contorul principal de branșament.

„Sunt două tipuri de apometre. Este contorul principal de branșament, care este reglementat prin diferite legi și prin contractul nostru, de către reglementatorul nostru din București, la care, de obicei, verificarea se face o dată la șapte ani de zile. Așa prevede legea. Este pe cheltuiala noastră. Noi suntem răspunzători să schimbăm, sau să reparăm, sau să trimitem contorul la verificat. Cade în sarcina noastră tot ce ține contorul principal de branșament. Contoarele de apartament sau repartitoarele sunt în sarcina consumatorilor, deci a locatarilor. Aici este la nivel de asociație. Asta nu e prevăzut în legea noastră. 

După contorul principal de branșament, intrăm deja în domeniul privat. Noi nu avem competențe în domeniul privat. Pentru a aduce repartitoarele în scară, investițiile trebuie suportate de către locatari. Și sunt deja cazuri. Sunt mai multe asociații de pe Grigore Bălan care au făcut treaba aceasta, iar pe strada Viitorului este o asociație care dorește și parțial s-au făcut investițiile. O parte din conductă este deja făcută și urmează să fie aduse contoarele în afara apartamentelor. Deci efectiv, se finanțează de către locatari. De obligat nu poate să-i oblige asociația, dar au dreptul și este cumva în interesul lor dacă există și rău-platnici. Deoarece, din punct de vedere tehnic, fizic, debranșăm doar pe cei care nu au plătit. Dar dacă este un singur contor, închidem la nivel de scară. (...) Se creează această posibilitate de a debranșa individual, plus că investiția într-o nouă rețea are și alte avantaje. Sunt foarte multe blocuri cu conducte vechi, care n-ar strica să fie schimbate. Dar depinde de locatari, de prioritățile și posibilitățile lor”, a mai spus directorul Gospodărie Comunală SA, Kozsokár Attila.

Problema cea mare este când suferă oameni nevinovați. Recunoaște acest lucru și directorul Gosp Com. 

„Regretăm faptul că unele persoane nevinovate, care își plătesc facturile la timp, sunt afectate de aceste măsuri. Acționăm la nivelul asociațiilor și blocurilor, având contracte încheiate cu acestea. Încercăm să rezolvăm pe calea dialogului toate problemele posibile și să evităm debranșările. Totuși, în unele cazuri, când nu există alternative, am constatat că debranșarea a adus rezultate, recuperând aproximativ o treime din creanțe”, a explicat pentru redacția noastră, directorul Gospodărie Comunală SA, Kozsokár Attila.

Datele furnizate recent de autorități au arătat că, după aproximativ două săptămâni de la sistarea apei la blocurile restanțiere, datoria de 1,5 milioane de lei a scăzut la 1 milion. Însă, în caz de neplată a diferenței, întreruperea apei ar putea fi reluată din septembrie. 

În urma măsurii de suspendare a furnizării apei potabile, cinci din cele 16 asociații restanțiere și-au achitat integral datoriile. Trei asociații au semnat noi convenții, cu două asociații s-au făcut negocieri, iar alte două au fost excluse de la furnizarea apei. Totodată, una este în proces de reorganizare a rețelei în vederea scoaterii apometrelor în afara apartamentelor. Discuţiile cu două asociații vor fi mediate de Primărie, iar alta are o datorie de sub 1.000 de lei, existând promisiunea că suma va fi achitată, potrivit unui comunicat de presă al operatorului regional.

Sursa foto: Mediafax