O dezbatere privind controversatul proiect de reamenajare a centrului din Sfântu Gheorghe a avut loc săptămâna trecută la Sala Mare a Casei cu Arcade. La eveniment au fost prezenți aproximativ 30 de locuitori ai orașului care și-au exprimat pe rând părerile pro și contra cu privire la felul în care urmează să arate pe viitor zona centrală a municipiului.

Evenimentul a fost organizat de consilierul local Mădălin Guruianu prin Clubul de Dezbateri din oraş în cadrul seriei „Debate Corner”, după ce acesta a fost criticat cu precădere în mediul online pentru lipsa de atitudine față de un proiect despre care mulți au afirmat că va strica, de fapt, aspectul general al orașului și că, prin movila de pământ în formă de balaur care urmează a se ridica în fața Prefecturii, autoritățile locale urmăresc să obtureze vizibilitatea grupului statuar Mihai Viteazul.

În sala de dezbateri s-au aflat atât etnici maghiari, cât și români, care, după ce au asistat la prezentarea proiectului de către arhitectul Zsigmond Pál, și-au putut exprima punctele de vedere, dar au putut adresa și o serie de întrebări cu privire la proiectul disputat. Alături de Zsigmond Pál s-a aflat și arhitectul Damokos Csaba, cel care a realizat imaginile expuse pe gardurile care înconjoară spațiul de desfășurare a lucrărilor de reamenajare. La eveniment a participat de asemenea și arhitectul șef al Primăriei Sfântu Gheorghe, Birtalan Csilla, care le-a oferit celor interesați detalii și răspunsuri lămuritoare cu privire la proiect.

Devierea traficului, una dintre principalele probleme

Principalele obiecții ale celor din sală au fost legate de devierea traficului, care pe mulți îi sperie, de inutilitatea unui astfel de proiect în condițiile în care podul de deasupra parcului nu este renovat și reprezintă un pericol pentru oraș, de lipsa pistelor de biciclete, precum și de distrugerea copacilor și a spațiului verde existent în centrul orașului în acest moment. În ceea ce privește balaurul, pe lângă argumentul etnic a fost adus cu insistență în discuție argumentul religios. O participantă la eveniment și-a exprimat în repetate rânduri dezacordul față de faptul că balaurul reprezintă partea diavolească și nu ar trebui ales ca simbol. În opinia acesteia, cel care s-ar fi cuvenit mai degrabă reprezentat sub o formă sau alta ar fi trebuit să fie însuși Sfântul Gheorghe. Răspunsul la problema religioasă a venit din partea arhitectului Damokos Csaba. „Eu am contribuit la proiectul ăsta făcând vizualizarea grafică pe care probabil că dacă sunteți aici ați văzut-o deja afișată la parc. Referitor la ce reprezintă balaurul, voi spune scurt că este un balaur pietrificat, pentru că Sfântul Gheorghe a învins balaurul, dar e acolo ca memento ca să știm că el există. Este o lucrare de land art (n.r. artă de amenajare a pământului), nu e o lucrare urbanistică. E mai degrabă o lucrare de artă care are anumite valori și rezolvă niște probleme de urbanism”, a explicat acesta.

Celor prezenți li s-a explicat de asemenea că, la Primărie, au fost depuse 6 proiecte de reamenajare a centrului. Dintre acestea, cel care a fost desemnat câștigător a fost special prin faptul că a cuprins elemente distincte, care pot deveni emblematice pentru Sfântu Gheorghe. „A avut loc un concurs de schițe de idei. Au venit la concurs șase proiectanți cu șase lucrări, din care această lucrare a fost câștigătoare. Celelalte proiecte ofereau doar niște soluții cu câteva trepte sau copaci, dar nimic deosebit”, a spus arh. Birtalan Csilla.

Explicaţia pentru dimensiunile balaurului

Referitor la dimensiunile balaurului, considerate prea mari de către unii dintre cetățeni, Damokos Csaba a precizat: „Explicația este una foarte simplă. Spațiul are o anumită lungime și o anumită lățime. Ca să folosim lățimea totală, proporțional pentru o formă biomorfă, ne-a dat proporția asta estetică”. Arhitectul a subliniat că proiectul nu poate fi disputat pe criterii de gust, pentru că acestea sunt supuse subiectivismului, dar nici pe criteriile unei intenții de separare etnică, acestea fiind simple speculații. „Nu se separă piața maghiară de piața română. Asta este o prostie. E vorba de o structură urbanistică existentă. Piața Mihai Viteazul niciodată n-a fost o piață de sine stătătoare. A fost, de fapt, un buzunar din piața cea mare a centrului. Abia acum, când se face acest proiect de reamenajare a centrului, zona din fața teatrului și a Liceului Mikó va deveni zonă pietonală, iar strada din fața statuii Mihai Viteazul va deveni o arteră principală. De fapt, va fi singurul drum care va traversa centrul. Deci, automat, prin trafic, zonele vor fi separate și așa, în sfârșit, Piața Mihai Viteazul va deveni o piață de sine stătătoare”, a mai spus Damokos Csaba, care a adăugat că prin noul proiect spațiul verde din centrul orașului va crește cu 40%.

În încheierea dezbaterii, oamenii prezenți la eveniment au făcut printre altele și un reproș la adresa Primăriei pentru faptul că nu a găsit o modalitate de a anunța dezbaterile publice, pe orice teme, mai intens și pe mai multe canale, astfel încât să aibă garanția că oamenii aud de ele la timp și participă pentru a își expune punctele de vedere, când încă se mai poate ține cont de ele.