Edilul spune că judeţele Covasna, Harghita şi Mureş nu sunt cele mai sărace din ţară Primarul municipiului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, consideră că cifrele Produsului Intern Brut (PIB) al României din anul 2010 contrazic părerile politicienilor de la Bucureşti care spun că un eventual Ţinut Secuiesc şi o regionalizare în care judeţele Covasna, Harghita şi Mureş să fie împreună ar crea aici un pol al sărăciei. Antal Arpad a declarat că discuţiile despre noua regionalizare a României au încetat doar

Edilul spune că judeţele Covasna, Harghita şi Mureş nu sunt cele mai sărace din ţară

Primarul municipiului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, consideră că cifrele Produsului Intern Brut (PIB) al României din anul 2010 contrazic părerile politicienilor de la Bucureşti care spun că un eventual Ţinut Secuiesc şi o regionalizare în care judeţele Covasna, Harghita şi Mureş să fie împreună ar crea aici un pol al sărăciei.

Antal Arpad a declarat că discuţiile despre noua regionalizare a României au încetat doar deocamdată, urmare a vacanţei parlamentare, însă vor fi reluate pe viitor, moment la care ideile despre sărăcia celor trei judeţe vor putea fi combătute cu probe. Astfel, Antal Arpad a prezentat o hartă conform căreia în România ar exista zone cu mult mai sărace decât Covasna, Harghita şi Mureş, datele fiind relevate de situaţia PIB-ului pe cap de locuitor în 2010.

„E adevărat că există şapte judeţe foarte bogate în România, printre care Braşov, Timiş, Cluj sau Argeş, dar asta nu înseamnă că Harghita, Covasna şi Mureş nu stau bine, deşi desigur ar putea sta şi mai bine sau că nu vor sta şi mai bine dacă vom avea posiblitatea să gestionăm noi mai mult problemele oamenilor din această zonă. Acest argument, că noi am muri de foame, nu este adevărat. Până la urmă, dacă noi am ales să trăim în sărăcie, avem dreptul să o facem, să ne lase politicienii din Bucureşti... Ar putea mai bine aceşti domni să vină să se plimbe cu maşina prin Sfântu-Gheorghe, să vadă cum un oraş mic are puterea de a susţine două teatre şi are o viaţă culturală atât de activă, iar apoi să meargă în Moldova sau Oltenia, în oraşe de aceeaşi mărime, să vadă acolo sărăcie”, a spus Antal Arpad.

În ceea ce priveşte noua regionalizare şi alipirea la Braşov ca „locomotivă” pentru regiunea Centru, Antal Arpad a mărturisit că există argumente împotriva acesteia, fără nicio conotaţie etnică însă.

„Este evident că actualele regiuni nu sunt funcţionale, deoarece s-a creat o discrepanţă economică între judeţele din acestea. Dincolo de concurenţa istorică însă, de faptul că anii de comunism au dus Braşovul spre extindere şi au menţinut Sfântu-Gheorghe la dimensiuni mici, tot nu vrem ca noi să mergem alături de Braşov şi Sibiu, iar argumentul este raţional: aşa ceva ar creşte PIB-ul pe cap de locuitor, ceea ce ar face să nu mai primim atâtea fonduri europene şi nu ne-ar permite nouă, celor din celelalte judeţe, dezvoltarea pe care judeţele puternice o au deja. Braşovul şi Sibiul au oraşe mari, oraşe metropolitane şi implicit resurse umane mai bine pregătite decât noi”, a arătat primarul de Sfântu-Gheorghe.

 

Suntem de la ţară, şi ne place aşa...

Antal Arpad este de părere că un alt aspect important care trebuie luat în seamă este acela că judeţele Covasna, Harghita şi Mureş au o popolaţie majoritar rurală, ceea ce poate crea discrepanţe în comparaţie cu celelalte judeţe, mai bine dezvoltate şi cu populaţie majoritar urbană.

În plus, Antal Arpad consideră că politicienii români nu prea au dreptul să vorbească despre Secuime şi nici să se arate îngrijoraţi de soarta acesteia, după ce zeci de ani de zile nu le-a păsat de această zonă ori i-au făcut rău.

„Cred că este obrăznicie din partea lor să vorbească despre Secuime, după ce timp de zeci de ani au făcut tot posibilul ca să distrugă aceste judeţe, cu privatizările lor din care aceste judeţe nu au beneficiat. Tot ce a fost privatizare a însemnat să distrugă turismul din Secuime, valorile de aici. Per total, cred că vom putea să mutăm această discuţie şi această dispută extrem de neraţională şi emoţională (...)”, a mai spus Antal, arătând că politicienii români sacrifică prin această chestiune legată de maghiari bunăstarea a 20 de milioane de români.

 

Etnia, mai tare decât cetăţenia

Referindu-se la unele contestaţii care arată că plăcuţele indicatoare din Sfântu-Gheorghe sau alte astfel de elemente ar trebui să transmită informaţia întâi în limba oficială română şi apoi în cea a minorităţilor, maghiară, Antal Arpad a ajuns să se refere la importanţa naţionalităţii, arătând că aceasta este mai presus de cetăţenie.

„Eu consider că naţionalitatea este mai puternică, pentru că este o alegere naturală a omului, în vreme ce cetăţenia nu depinde de el (...). Eu cred că naţionalitatea este mult mai importantă decât cetăţenia şi din acest punct de vedere, consider că acolo unde o naţionalitate are o majoritate e normală utilizarea limbii respective, evident respectându-se şi legile cetăţeniei respective”, a arătat Antal Arpad, menţionând că oamenii visează în limba naţionalităţii pe care o au şi nu a cetăţeniei, care poate fi de mai multe feluri.