ACTUALITATE 4 iulie 2011

Preferăm amenzile în locul asigurării

de Monica Vrânceanu | 316 vizualizări
La Belin, de exemplu, unde ploile crează probleme aproape întotdeauna, nimeni nu a încheiat încă o asigurare obligatorie a locuinţei, termenul limită fiind 15 iulie 15 iulie este data-limită pentru încheierea asigurărilor obligatorii pentru locuinţe, iar după această dată primariile vor putea aplica amenzi cu valori cuprinse între 100 şi 500 lei. Legea asigurării obligatorii a locuinţei vizează în mod direct toţi proprietarii de locuinţe, iar în ţara noastră există aproximativ 8,3 milioane de locuinţe care necesită asigurare prin această poliţă, din care circa 4,5 milioane se află în mediul urban

La Belin, de exemplu, unde ploile crează probleme aproape întotdeauna, nimeni nu a încheiat încă o asigurare obligatorie a locuinţei, termenul limită fiind 15 iulie

15 iulie este data-limită pentru încheierea asigurărilor obligatorii pentru locuinţe, iar după această dată primariile vor putea aplica amenzi cu valori cuprinse între 100 şi 500 lei. Legea asigurării obligatorii a locuinţei vizează în mod direct toţi proprietarii de locuinţe, iar în ţara noastră există aproximativ 8,3 milioane de locuinţe care necesită asigurare prin această poliţă, din care circa 4,5 milioane se află în mediul urban iar 3,8 milioane în mediul rural.

Asigurările obligatorii pentru locuinţe s-au născut tocmai pentru a se pune capăt despăgubirilor interminabile pe care Statul s-a văzut nevoit să le acorde an de an, în principal ca urmare a pagubelor provocate de inundaţii şi alunecări de teren. De altfel, aceste asigurări se şi referă la trei riscuri fundamentale: cutremurul de pământ, inundaţiile naturale şi alunecările de teren, toate cuprinse în zona dezastrelor naturale. Legea fixează preţul unei poliţe la 10 euro dacă locuinţa asigurată este construită din chirpici şi la 20 de euro dacă locuinţa asigurată este construită cu structura de rezistenţă din beton armat, metal sau lemn.

Judeţul Covasna avea, la ultimul recensământ realizat în 2002, un număr de peste 85.000 de locuinţe, acesta crescând desigur în anii care au trecut. În ceea ce priveşte riscurile, vara anului trecut a demonstrat clar că suntem la fel de vulnerabili în faţa inundaţiilor precum cei din alte zone ale ţării, dezastrele de la Baraolt sau Belin, unde sute de case au fost avariate de ape, stând mărturie în acest sens.

 

Prea săraci să se asigure

Cu toate acestea, se pare că nimic nu-i poate determina pe oameni să-şi asigure locuinţele, nici chiar aceste pericole. Dacă în unele oraşe situaţia este oarecum diferită - majoritatea locuinţelor fiind asigurate automat la contractarea creditelor imobiliare, la sate oamenii nu prea vor să audă de o cheltuială în plus, chiar dacă sunt conştienţi că ploile le-ar putea afecta gospodăriile.

Astfel, la Belin, unde ploile crează probleme aproape întotdeauna, nimeni nu a încheiat încă o asigurare obligatorie, iar din ceea ce spun autorităţile locale nici nu există semne că se vor încheia în viitorul apropiat.

“Nu s-au încheiat astfel de asigurări, oamenii nu au bani, sunt prea săraci chiar şi pentru 20 de euro. Nici nu prea ştiu ce să spun, căci noi ne bucurăm dacă putem încasa valoarea impozitelor, unde să ne ducem peste oameni cu amenzi, când ei abia se descurcă din puţinii bani pe care-i au...?”, se întreabă primarul Siko Imre.

Potrivit acestuia, în comună există în jur de 1.300 de locuinţe şi multe dintre acestea au suferit degradări de pe urma inundaţiilor de anul trecut.

La Vâlcele, aceeaşi situaţie: oameni prea săraci pentru a se asigura. Primarul Dumitru Marinescu spune că autorităţile locale nu prea au cum să-i determine pe localnici să-şi încheie aceste asigurări, ameninţarea cu amenzile fiind... apă de ploaie.

“Cine să plătească amenzile? Păi, dacă ar fi să încaseze Primăria numai amenzile neachitate existente deja, în valoare de 300.000 de lei, ne-am îmbogăţi! Nu-şi face lumea asigurarea obligatorie, nici de teama amenzilor, că nu au bani, plus că amenzile nu deranjează pentru că n-au finalitate”, a explicat Marinescu.

Acesta spune că în întreaga comună, care are peste 4.000 de locuitori, există în jur de 900 de locuinţe; acestora li se adaugă şi construcţiile din Hetea - câteva zeci, marea problemă legată de unele fiind aceea că nici nu au acte.

“Sunt locuinţe care nu au acte, nu au autorizaţii, au fost făcute aşa, aiurea... cum să asiguri aşa ceva, pe baza a ce...? Mediul local nu a fost consultat când s-a luat decizia aceasta a asigurărilor obligatorii, iar acum se vede urmarea”, este de părere primarul.

 

Asigurare inutilă

Locuitorii din Breţcu sunt la rândul lor total împotriva asigurării obligatorii, iar primarul Dimeny Laszlo este de acord cu aceştia, arătând că în comună nu există niciun risc de inundaţii sau alunecări de teren.

“Asigurarea asta obligatorie nu acoperă niciun risc de explozie sau de incendiu, de exemplu. La Breţcu nu poate fi vorba despre inundaţii, alunecări de teren sau cutremure urmate de tragedii, pentru că pur şi simplu aşa este structura zonei. Prin urmare, oamenii spun că ar da 20 de euro aiurea, nu prea vor să încheie asigurarea şi nu pot decât să fiu de acord cu ei. În cele din urmă, mai bine o asigurare facultativă, mai scumpă, care acoperă mai multe riscuri... dar oameii nu prea au bani, mai ales la ţară, pentru aşa ceva”, a mai spus Dimeny.

Nici la Baraolt situaţia nu e prea diferită, iar primarul Nagy Istvan spune că din ceea ce a observat până acum oamenii nu prea îşi asigură locuinţele, toţi aşteptând data limită în speranţa că vor scăpa de această plată. Cât despre cuantumul asigurării, primarul Nagy spune că deşi suma de 20 de euro pare relativ mică, pentru oamenii din zona Baraoltului este o sumă destul de mare.

Ceva mai conştiincioşi par să fie cei din Sita Buzăului, care au venit deja spre Primărie, cerând informaţii mai multe. Aici situaţia este diferită şi pentru că mulţi dintre locuitorii comunei se ocupă cu aceste asigurări, popularizându-le în rândul concetăţenilor lor.

Primarul Constantin Filofi spune că, prin urmare, asigurările obligatorii nu sunt chiar ignorate la Sita, însă admite şi faptul că vor exista destui şi dintre cei care nu vor încheia aşa ceva pentru propria locuinţă.

“Ni se cer deja date cu privire la numărul celor care au realizat o asigurare obligatorie, dar cred că este cel puţin deplasat ca Primăria să ofere astfel de informaţii unor firme de asigurări, până la urmă sunt două chestiuni total separate... Sigur, cred că vor fi mulţi şi cei care nu vor avea asigurări, în special pensionarii, care au venituri mici”, a declarat Filofi.

În ceea ce-i priveşte pe cei care deţin în prezent o poliţă de asigurare facultativă, aceştia vor trebui să încheie una obligatorie, în decurs de un an de la aplicare, însă numai după ce expiră cea opţională. Acelaşi raţionament este valabil şi pentru o asigurare facultativă de imobil încheiată la un credit. Există, totuşi, posibilitatea ca persoanele care deţin o asigurare opţională să primească acasă, după terminarea perioadei de graţie de 6 luni, o notificare prin care s-ar putea acorda o amendă pentru faptul că nu s-a încheiat încă o asigurare obligatorie.

În România există opt milioane de locuinţe, deci opt milioane de posibili clienţi, însă foarte problematică va fi asigurarea acelor locuinţe ale căror documente – legate de autorizaţii sau de actele de proprietate – nu sunt clare. Încă de la apariţia legii, asiguratorii au afirmat că poliţa obligatorie este destinată în special zonelor rurale din România care se confruntă cu calamităţi naturale aproape anual; se pare că daunele provocate de inundaţiile din iulie 2010 i-ar fi “uşurat” pe asiguratori de aproximativ 35 de milioane de euro, dacă asigurarea obligatorie ar fi fost implementată mai devreme cu şase luni, adică cel târziu în ianuarie, anul trecut.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.