Prefectura Covasna a transmis Ministerului Mediului solicitarea privind realizarea unui studiu de fezabilitate pentru bazinul hidrografic al Râului Negru, în vederea identificării unor soluţii durabile de prevenire a inundaţiilor care afectează periodic mai multe localităţi din zonă.

Prefectul judeţului Covasna, Ráduly István, a declarat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că solicitarea a fost reiterată recent şi în cadrul unei videoconferinţe, la care au participat reprezentanţi ai Ministerului Mediului.

„Nu numai la ABA Olt, cum v-am spus în decembrie, am trimis (solicitarea - n.r), ci am trimis şi la doamna ministru, deci la ministrul Mediului acea solicitare şi, recent, am avut o videoconferinţă, legată de zonele prioritare pentru biodiversitate, la care a fost un reprezentant şi de la Ministerul Mediului (...) şi am spus din nou despre acest proiect pe care noi îl solicităm. De fapt, este un studiu de fezabilitate”, a declarat prefectul Ráduly István.

Acesta a precizat că inundaţiile din primăvara anului trecut au afectat în mod deosebit localităţile Băcel-Lunca Mărcuşului-Ozun şi deşi intervenţiile autorităţilor au fost prompte şi eficiente, acestea nu pot înlocui măsurile de prevenţie.

Potrivit prefectului, cauzele inundaţiilor sunt complexe şi includ dimensiunea mare a bazinului Râului Negru, aportul mai multor afluenţi importanţi, revărsarea apelor din lacul de acumulare Săcele, precum şi apele meteorice, iar studiul de fezabilitate ar urma să analizeze toate aceste elemente, inclusiv posibilitatea realizării unor poldere naturale şi a altor lucrări hidrotehnice pentru a proteja localităţile vulnerabile şi a reduce riscul producerii unor dezastre similare.

În urma inundaţiilor produse în lunile mai-iunie 2025, în judeţul Covasna au fost afectate 196 de locuinţe, dintre care două distruse complet, precum şi peste 480 de de anexe gospodăreşti. De asemenea, au fost inundate în jur de 2700 de hectare de terenuri agricole, peste 2000 de hectare de păşuni, iar infrastructura locală a suferit pagube semnificative.

Autorităţile au precizat că persoanele afectate nu au primit despăgubiri financiare, ci doar ajutoare de urgenţă din rezerva statului, constând în alimente, apă şi materiale de strictă necesitate, precum şi donaţii din partea unor ong-uri şi cetăţeni din ţară şi străinătate.

Foto arhivă