Prefectura Covasna a atacat în instanţă pe temei de nelegalitate arborarea steagurilor secuieşti în faţa fostei cazărmi militare din municipiul Târgu Secuiesc, ceremonie la care a participat şi vicepremierul Ungariei, Semjén Zsolt.

Prefectul judeţului Covasna, Marius Popica, menţionează, într-un comunicat de presă, că Primăria Târgu Secuiesc a solicitat Comisiei de avizare din cadru Consiliului Local autorizarea evenimentului desfăşurat săptămâna trecută, iar aceasta a aprobat arborarea steagului secuiesc, deşi reprezentanţii Poliţiei şi Jandarmeriei Române au dat aviz negativ. Marius Popica a amintit în context că, printr-o decizie definitivă pronunţată în ianuarie 2014, Curtea de Apel Braşov a interzis Primăriei Târgu Secuiesc arborarea steagului secuiesc atât pe clădirea acestei instituţii, cât şi în parcul central.

„Constatând încălcarea legii, Instituţia Prefectului a atacat în instanţă avizarea evenimentului şi anume arborarea drapelului secuiesc. Precizez că nu organizarea evenimentului în sine (care ulterior a primit aviz pozitiv) a fost atacată în instanţă de Instituţia Prefectului, ci arborarea drapelului secuiesc, care, conform legii, este ilegală. (...) Prefectura nu s-a opus niciodată, ci dimpotrivă susţine orice manifestări care se desfăşoară în cadru legal, care promovează păstrarea tradiţiilor, datinilor şi identităţii naţionale a cetăţenilor, asigură siguranţa şi cadrul legal de manifestare, însă acolo unde se depăşeşte limita legii este nevoită să intervină, conform legii. Celor care probabil au fost deranjaţi de acţiunea Prefecturii le pot spune doar că nu poţi să te superi pe radar că ai fost înregistrat cu depăşirea limitei de viteză. Dacă depăşeşti limitele legale trebuie să îţi asumi acest lucru şi nu să cauţi alţi vinovaţi”, menţionează Marius Popica.

Prefectul subliniază că legea, chiar dacă nu este pe placul tuturor, este obligatorie pentru toţi şi nu o putem respecta doar atunci când ne convine.

„Dacă legea permite să fie făcute inscripţionările în două sau trei limbi pe diverse tăbliţe indicatoare este foarte bine, însă şi aici se încearcă depăşirea limitei. Când este foarte clar că inscripţionările se fac întâi în limba română conform legii, ele se inscripţionează altfel (mai întâi în limba maghiară şi apoi în limba oficială a statului - n.r.), iar în cazul în care Prefectura se sesizează şi intervine în favoarea legii, conform atribuţiilor sale specifice, deranjează. Cum poţi să gândeşti un monument, un grup statuar fără să scrii pe o tăbliţă ce reprezintă acel monument? Este lipsă de respect faţă de ce reprezintă el dacă nu reuşim să explicăm oricărui trecător (român, maghiar, neamţ etc) semnificaţia lui. Cum poţi să renovezi din bani publici (ai românilor, maghiarilor, secuilor, saşilor) o clădire a primăriei de exemplu şi să scrii pe frontul ei denumirea doar în limba maghiară? Nu este nici etic, nici legal”, se arată în documentul citat.

Cele două steaguri secuieşti arborate sâmbăta trecută în faţa fostei cazărmi din Târgu Secuiesc au fost amplasate iniţial în centrul municipiului, lângă statuia revoluţionarului paşoptist Gábor Aron, pe data de 15 martie 2013, de Ziua maghiarilor de pretutindeni, dar anul acesta au fost îndepărtate în baza sentinţei definitive şi irevocabile a Curţii de Apel Braşov.

Potrivit legii, minorităţile naţionale pot să-şi folosească simbolurile proprii în spaţiile publice cu prilejul manifestărilor lor specifice, dar nu cu caracter permanent.