Fiecare zonă geografică a ţării se mândreşte cu porturi populare specifice, frumoase şi mândre, ale căror elemente, fie că vorbim de culori, fie că vorbim de accesorii, definesc părţi ale poporului român. În vreme ce comunitatea din zona Buzaielor se pregăteşte pentru Balul Portului Popular de sâmbătă, 20 februarie, care va avea loc la Căminul Cultural din Brădet, noi am încercat să aflăm ce anume defineşte portul popular specific zonei Întorsurii Buzăului.

„Comunitatea românească din această zonă a apărut ca un spaţiu de tranziţie între două lumi: între Regat, respectiv Ţara Românească, şi Ardeal. Personal, nu ştiu de vreun element specific al portului popular din zona Întorsurii, fiind vorba mai degrabă de multe influenţe şi împrumuturi. Totuşi, indiferent de specific, important este să ştim că ia este un element românesc”, ne-a declarat primarul din Întorsura Buzăului, profesorul de istorie Leca Băncilă.

Interpreta de muzică populară din zona Buzaielor, Ioana Dîrstar, a menţionat de asemenea, într-un interviu acordat platformei online e-cultura.info, că portul popular al Ţării Buzaielor este de fapt „o mixtură a elementelor din Moldova de Sud, Ardeal și Muntenia, județul nostru fiind la confluența acestora. E o zonă de interferență, cu influențe ardelenești și moldovenești, așa că e destul de greu de stabilit un singur element definitoriu”.

Evoluţia costumului naţional românesc

„În îndelungatul proces de evoluţie al costumului popular s-au înregistrat progrese mai mult în înfrumuseţarea pieselor de bază, decât în perfecţionarea sau îmbunătăţirea croielii. Piesa de bază a fost cămaşa, purtată atât de bărbaţi, cât şi de femei. Costumul bărbătesc avea o piesă specifică, şi anume iţarii, iar cel femeiesc fota sau catrinţa”, scrie Historia.ro.

Aceeaşi sursă menţionează că „în spaţiul mioritic costumul popular românesc îşi găseşte rădăcinile în portul strămoşilor noştri traci, geţi şi daci fiind supus unei continue evoluţii, dar şi-a păstrat nealterate caracteristicile esenţiale: unitatea şi continuitatea sa. Portul popular reprezintă o recapitulare simbolică a întregii mitologii şi cosmogonii de început. Tainele meşteşugului de a confecţiona îmbrăcămintea nu se învăţau din cărţi, ci de la femeile satului. Se transmiteau din generaţie în generaţie – de la mamă la fiică. Fetele nu se măritau până nu ştiau să toarcă şi să ţeasă”.

Evoluţia portului popular a cunoscut trei etape importante. Prima etapă se referă la individualizarea portului în raport cu cel al popoarelor vecine şi s-a diferenţiat în funcţie de zonă. „Cromatica s-a diferenţiat local pe categorii de vârstă şi zonal prin preferinţele pentru anumite tehnici, motive etc.”, mai notează Historia.

A doua etapă este definită de introducerea materialelor textile, în locul textilelor casnice, iar a treia etapă este cea contemporană, unde costumul popular nu se mai foloseşte cotidian şi la treburile agricole, ci doar la ocazii.

Balul Portului Popular din Întorsura Buzăului va fi sâmbătă

După ce la sfârşitul sfârşitul lunii ianuarie, peste 300 de persoane s-au reunit la Balul Portului Popular de la Sita Buzăului, acum este rândul întorsurenilor să scoată la purtare frumoasele veşminte tradiţionale. Astfel că, sâmbătă, 20 februarie, începând de la ora 20, Căminul Cultural din Brădet va găzdui a doua ediţie a Balului Portului Popular din zona Întorsurii Buzăului.

„Prezentul este atât de tulbure, de trist şi de periculos, încât am sentimentul că istoria şi trecutul sunt cele care ne pot salva. Dacă facem recurs la tradiţie, la ceea ce suntem, la familie, la Mihai Viteazul, la Eminescu şi aşa mai departe, atunci ne întoarcem la valori. Este foarte bine că se face o asemenea acţiune, pentru că nu strică să ne îmbrăcăm, măcar într-o seară, în haine tradiţionale româneşti, cu atât mai mult cu cât ceea ce vine nu e deloc blând”, a declarat primarul din Întorsura Buzăului, Leca Băncilă.

Chiar dacă intrarea la eveniment este liberă, este necesar ca doritorii să confirme telefonic prezenţa. „Accesul este pe bază de invitaţie pentru că fiecare om care vine trebuie să aibă un loc la masă. Noi o să trimitem invitaţiile la şcoală, acestea vor fi distribuite elevilor care au ambii părinţi acasă. Invitaţiile vor ajunge în felul acesta la părinţi, care în final ne vor suna pe noi să confirme prezenţa la eveniment, dar şi numărul de persoane alături de care vor veni însoţiţi. În felul acesta vom şti câte locuri să pregătim la mese. De asemenea, invitaţia este postată şi online”, a spus coordonatorul principal al evenimentului, Costică Oltean.

Balul Portului Popular din Întorsura Buzăului este organizat de Primăria oraşului, Casa de Cultură din Întorsura Buzăului, Căminul Cultural din Brădet şi Asociaţia „Cununa Carpaţilor”.