Plecarea părinţilor poate avea şi avantaje, dar mai ales dezavantaje

Plecarea părinților la muncă în străinătate a devenit în ultimii ani un fenomen social îndelung analizat și dezbătut. De multe ori s-a desprins concluzia că absența părinților din viața școlarilor reprezintă un factor care generează atât rezultate slabe la învățătură, cât și comportamente necorespunzătoare ale acestora, ajungându-se până la delincvență juvenilă.

Conform informațiilor transmise de Inspectoratul Școlar Judeţean Covasna, 2.165 de copii din județ se află în situația de a avea unul sau ambii părinți plecați să muncească în afara țării. Cifra însumează atât cazurile în care copiii au un singur părinte și acela e plecat, au ambii părinți plecați și locuiesc cu bunicii sau au ambii părinți din care unul e plecat.

Statisticile necesare pentru o evidență clară

Deși nu se poate generaliza, sunt cazuri în care acest aspect produce efecte negative asupra comportamentului școlar sau social al copiilor, dar există și foarte multe excepții. „E clar că unde un părinte e acasă nu sunt probleme, ci problema e unde ambii sunt plecați și copiii stau cu bunicii. Cele mai grave situații apar unde nu sunt nici ambii bunici. Nu vreau nici să generalizez, nici să etichetez, dar sunt situații în care rezultatele slabe la învățătură, absențele numeroase sau manifestările negative ale elevilor se produc pe fondul absenței unuia sau a ambilor părinți din familie”, a declarat inspectorul general școlar Kiss Imre care a precizat totodată că este conștient că există numeroase cazuri în care absența părinților nu se observă, copiii având o conduită normală. „Noi avem obligația să facem astfel de statistici ca să știm ce se întâmplă. În plus, ele sunt solicitate și de alte organisme. E bine să avem o evidență, în ideea în care ar apărea eventuale probleme. Acolo unde e cazul vom interveni sau vom sesiza protecția copilului”, a mai spus Kiss Imre.

În Întorsura Buzăului, de pildă, statisticile interne ale Liceului Tehnologic „Nicolae Bălcescu” arată că, în prezent, 45 de copii au părinţi plecaţi la muncă în străinătate, acest număr reprezentând doar 1% din totalul de elevi ai instituţiei. Dintre aceştia, patru elevi au ambii părinţi plecaţi în străinătate, trei au rămas în grija bunicilor, iar un copil în grija unei mătuşi. Tot statisticile liceului tehnologic întorsurean arată că 20 de elevi din cei 45 cu părinţi în străinătate, au domiciliul în Întorsura Buzăului şi satele aparţinătoare localităţii. De altfel, fiecare liceu și școală atât din Sfântu Gheorghe, câi și din alte localități are un număr de copii aflați în această situație.

Absența părinților nu are obligatoriu consecințe negative

Contrar opiniei generale, copiii ai căror părinți sunt plecați nu numai că nu au rezultate slabe la învățătură, dar mai și înțeleg situația și o acceptă cu ușurință. Este cazul Alinei Savu, elevă în clasa a XII–a la Liceul „Nicolae Bălcescu”, al cărei tată este plecat la muncă în străinătate de 22 de ani, cu intervale neregulate de revenire în ţară, chiar şi de câte o jumătate de an. „Mama s-a ocupat tot timpul de situaţia şcolară a mea şi a fratelui meu mai mic, iar tata s-a ocupat de alte aspecte, cum ar fi să aducă bani în casă. Rar, când se întâmplă să fie plecată şi mama, simt lipsa ei şi lipsa întrebărilor legate de şcoală”, ne-a spus Alina, care a precizat că tatăl ei se interesează constant de ei și de ceea ce fac și că de sărbători sunt mereu împreună. „Acum şi de sărbători îl aştept pe tata să vină acasă, să fim toată familia. Îmi place foarte mult când suntem toţi, dar asta este, dacă este nevoie să plece, nu avem ce să facem”, a completat Alina, care a adăugat că tatăl a fost împins de nevoie să muncească în străinătate.

Opinia Alinei este similară și cu cea a elevilor de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe. „Tatăl meu muncește afară de mulți ani, dar eu și sora mea stăm cu mama care se implică foarte mult în viața noastră și ne controlează frecvent. Nu aș putea să spun că sufăr din cauza absenței tatălui, mai ales că păstrăm legătura destul de mult”, ne-a declarat un elev de clasa a XII-a de la CNMV.

O elevă care locuiește cu bunicii spune că, deși părinții sunt divorţaţi, cu tata nu păstrează legătura, iar mama lucrează în străinătate, ea se simte motivată să învețe pentru a-și putea construi un viitor mai bun. „Mama este mereu prezentă în viața mea chiar și de la distanță. Vorbim în fiecare zi, mă întreabă ce am făcut la școală și mă susține în tot ce fac”, ne-a mărturisit eleva care a adăugat că a înțeles și acceptat situația pentru că aceasta a fost cea mai bună variantă de a-și îmbunătăți situația materială.

Uneori copiii se simt abandonați și rămân cu goluri afective

Pe de altă parte sunt și elevi care resimt acut absența părinților și trăiesc un sentiment de abandon. „Mama, tata și fratele meu sunt toți plecați în Germania. Eu am rămas aici și mă simt foarte singură. Abia aștept să termin școala și să mă duc și eu după ei”, ne-a mărturisit o fată care spune că ar fi vrut să plece chiar înainte de a-și finaliza studiile.

„E drept că nu îmi lipsește nimic de când ai mei sunt plecați la muncă în străinătate, dar sincer să fiu, dacă aș fi avut de ales între a avea familia alături cu mai puțini bani și situația de acum, mi-ar fi plăcut mai mult să fiu cu ai mei”, ne-a spus un băiețel de la CNMV.

„Eu cred că fiecare copil suportă absența părinților și în funcție de cum este construit psihic. Pentru unii este mai greu și rămân cu goluri afective, pentru alții totul decurge normal. Și nu cred că absența unuia dintre părinți conduce neapărat la comportamente negative sau la scăderea rezultatelor a învățătură, deși este foarte adevărat că se poate ajunge și aici în anumite cazuri”, ne-a declarat directoarea adjunctă a CNMV, Maria Băilă.

Consilierul educativ al Liceului „Nicolae Bălcescu” din Întorsura, prof. Georgeta Coman, subliniază că situaţia arată mai bine în prezent, comparativ cu anii trecuţi. „Raportat la atitudine, la modul de a se comporta în viaţa cotidiană, dar şi din punct de vedere material, pot să spun că nu se văd diferenţe între copiii care au părinţii plecaţi în străinătate şi cei care au părinţii în ţară. Acum trei sau patru ani erau diferenţe, cel puţin materiale, destul de vizibile în materie de îmbrăcăminte, telefoane şi aşa mai departe”, a declarat Georgeta Coman.

„Nu poţi să îi condamni pe părinţii plecaţi la muncă în străinătate. Ei, într-adevăr, s-au gândit la ideea de a asigura un trai mai bun pentru familiile lor. Cu toate acestea, cred că au pierdut din vizor că cel mai important şi cel mai benefic lucru în dezvoltarea copilului şi pentru stabilitatea lui emoţională este un timp petrecut în familie. Ceea ce este supărător, este ordinea nefirească a priorităţilor. Oamenii pun mai mult accent pe baza materială şi pe venitul lor, decât pe emoţia copilului. Copilul se bucură de bani pe termen scurt”, a mai spus aceasta adăugând că există pericolul ca acei copii care primesc constat bani de la părinți să devină dezinteresați să mai lupte pentru a-și asigura viitorul. „Copiii care rămân acasă cu părinţii, chiar dacă e mai greu, pot fi bucuroşi că pot servi masa alături de părinţii şi fraţii lor. Altfel, nu pot să spun că avem copii care s-au evidenţiat făcând cine ştie ce. Îşi dau interesul să se menţină, cât de cât, pe o linie bună. Fiecare diriginte şi fiecare profesor ţin aproape de aceşti copii, le dau sfaturi şi îi ajută atunci când au nevoie, dar niciodată nu vor putea suplini părinţii”, a mai spus Georgeta Coman.

Sprijinire și consiliere

Calendarul educaţional stabilit la nivelul Liceului „Nicolae Bălcescu” arată că au existat şi încă există o serie de activităţi de sprijinire şi consiliere a copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate. Printre aceste activităţi se numără concursuri de cultură generală, prevenirea delincvenţei juvenile prin discuţii la o masă rotundă cu un poliţist local, completarea de chestionare de autocunoaştere şi jocuri pentru dezvoltarea stimei de sine. „Ceea ce este cel mai dificil este faptul că aceste activităţi nu pot fi organizate în timpul orelor de curs. Iar după masă, în general, copiii sunt dependenţi de transportul în comun. Aceste lucruri ne îngreunează foarte mult munca”, a precizat consilierul educativ de la „Nicolae Bălcescu”.

(Mirela Cara, Iulia Drăghici)