Ziua Femeii, întâmpinată cu urări calde de la bărbaţii din Sfântu Gheorghe

Ziua Femeii şi a Mamei – 8 Martie e sărbătorită de ani de zile. Toţi ne amintim de tablourile sau felicitările naive pe care le dăruiam mamelor noastre în această zi, când eram la grădiniţă şi chiar o vreme după. Am crescut şi trăim sărbătorindu-ne mamele, soţiile, iubitele, surorile, fiicele şi prietenele, la începutul fiecărei primăveri, şi rareori ne-am întrebat ce înseamnă de fapt această zi, cum de a ajuns să fie serbată, cui i-a venit ideea şi cum s-a impus ea la nivel internaţional. La urma urmelor, toate aceste detalii nu au nicio importanţă. Uneori, în viaţă merită să ne bucurăm de ceea ce este frumos fără să ridicăm prea multe semne de întrebare. Iar nouă, femeilor, ne place sărbătoarea de 8 Martie, tot astfel cum ne place întreaga lună a mărţişorului. Ne măguleşte să fim în centrul atenţiei şi să fim asociate cu florile, cu retrezirea la viaţă, cu seninătatea şi frumuseţea naturii. Ne place să ni se aducă, prin gesturi şi declaraţii, recunoştinţa şi recunoaşterea pentru ceea ce suntem şi facem pentru oamenii dragi, pentru soţii, iubiţii sau amanţii noştri, pentru societatea în care trăim şi pentru lume în general. Într-un fel, an de an, mai mult sau mai puţin formal, suntem aşezate pentru o zi pe un piedestal şi, în adâncul nostru, toate adorăm să ne ştim venerate de semenii noştri de sex opus în raport cu care ne definim pe noi însene, alături de care ne ducem existenţa, pe care adesea urmărim să-i impresionăm prin tot ce facem şi prin ceea ce suntem, fiecare în felul nostru; pe care îi ispitim, îi mustrăm, îl lăudăm sau îi blamăm, dar pe care, mai presus de toate, îi iubim.

Într-o astfel de zi, şi noi, şi ei devenim mai calzi, mai senini, mai deschişi unii faţă de alţii, mai puţin temători faţă de a dărui şi a ne spune cuvinte frumoase. Mulţi dintre noi avem nevoie de un prilej pentru a ne lăsa încântaţi sau a ne exprima încântarea pe care ne-o produc fiinţele de lângă noi.

De Ziua Femeii, în acest an, am cules pentru cititoarele noastre câteva cuvinte, declaraţii şi urări pe care bărbaţii mai mult sau mai puţin celebri din Sfântu Gheorghe le-au transmis din dorinţa de a le face o bucurie şi de a-şi exprima admiraţia şi respectul faţă de femeie şi feminitate.

Desprinzându-se pentru câteva minute din tumultuozitatea întâlnirilor oficiale, primarul Antal Árpád, care se află în străinătate, a găsit un răgaz să le transmită o urare frumoasă femeilor din oraşul nostru: „Femeile să fie mereu reformatoare, să fie sufletul familiei şi să ţină familia împreună! Să aibă parte de iubire şi de fericire!”

Pentru consilierul local Mădălin Guruianu, a vorbi despre femeie este o chestiune delicată. Subiectul i-a readus în minte o poveste personală despre cum traseul său în viaţă a fost dictat şi de apariţia unei „Eve” în viaţa sa. „Am venit la Sfântu Gheorghe îndrăgostit nebuneşte de o doamnă. Chiar dacă n-am rămas împreună, am păstrat în continuare dragostea. Dragostea de copilul crescut împreună, pentru oraşul în care locuiesc acum şi pentru tinerii cu care vin în contact prin ceea ce fac aici. Cred că lumea fără femei ar fi groaznică pentru că lumea a avut şi are foarte multe lucruri rele din cauza bărbaţilor. Patricia Kaas, avea dreptate: It’s a man’s world. Iar femeile ne salvează de la asta. De aceea ar trebui să le respectăm nu doar de 1 şi 8 Martie, ci mereu. Dacă ne comportăm urât în general şi sperăm la iertarea obţinută cu o floare, nu am rezolvat absolut nimic. Le doresc femeilor din Sfântu Gheorghe să fie iubite. Mult!”

Pentru senatorul PNL Marius Obreja, „femeia este una dintre cele mai controversate noţiuni din viaţă. Este ciudată, dar foarte predictibilă în acelaşi timp. Frumoasă câteodată, altădată îngrozitor de urâtă. Este ceva ce uneori simţi nevoia să arunci, iar alteori îţi lipseşte existenţial”. Întrebat dacă viaţa ar fi mai uşoară pentru bărbaţi dacă nu ar exista femeile, politicianul a spus: „Femeia este o coastă a lui Adam fără de care noi, bărbaţii, nu putem trăi pentru că ea reprezintă acea parte lipsă din noi. E complementul nostru. Fiinţa nu se poate concepe fără femeie”. Fascinaţia faţă de complexitatea feminină l-a făcut pe Marius Obreja să le transmită femeilor din judeţ următorul mesaj: „Dacă viaţa mea ar fi destul de lungă şi mi-aş permite, mi-ar plăcea să le cunosc pe toate pentru că ele reprezintă un infinit de informaţie şi stări.”

Daniel Şanta, preşedintele Asociaţiei pentru Comunitate, înainte de toate, vede în femeie formatorul şi tovarăşul de viaţă care asigură echilibrul şi te însoţeşte pe drumul pe care alegi să mergi. „Alphonse de Lamartine spunea că La începutul oricărui lucru măreţ s-a aflat o femeie. E valid, corect şi chiar şi logic. Pentru că orice bărbat care a făcut ceva măreţ a avut măcar o mamă, fără de care nimic n-ar fi fost. Mergând însă mai departe în sensul cuvintelor lui, cred că e foarte important să înţelegem că, indiferent că vorbim despre bunică, mamă, învăţătoare, prietenă, iubită sau soţie, sunt mult prea rare cazurile în care o femeie să nu fi avut un rol providenţial şi definitoriu în viaţa unui om. Cred că, în contextul modernităţii de astăzi, femeia ideală atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională, este aceea cu care poţi face echipă. Aceea cu care poţi pleca la drum stabilind şi urmărind nişte obiective comune, pe care să le atingi respectând însă şi susţinând acele lucruri care sunt personale şi care contează pentru tine şi ea ca indivizi” – ne-a spus el.

Editorialistul Dumitru Manolăchescu se simte legat de femei prin multe, surprinzător de multe lucruri şi, deschizându-şi sufletul, el a făcut o frumoasă şi rară confesiune de 8 Martie.

„Viaţa unui bărbat ajuns la a treia tinereţe e plină de femei. Sau de amintiri despre femei, după caz. Sau de femei pe care le mai poţi vedea şi cu care mai poţi vorbi doar în gând. Îi spun în gând mamei mele un lucru pe care i l-am spus rar în timpul vieţii, pentru că vorbele astea nu se prea spuneau atunci: te iubesc, mamă. Tot o mamă, mama tatălui meu, bunica mea, este o femeie de care îmi amintesc cu dragoste şi duioşie. O ţărancă frumoasă la suflet şi întotdeauna bună cu cel mai mic dintre nepoţi... Mă uit din ce în ce mai des la o fotografie îngălbenită de vreme, cu ea alături de bunicul, tata, mama şi fratele meu.

Soţiei mele, cea mai importantă femeie din viaţa mea, îi spun „te iubesc” în fiecare dimineaţă. Nu cu vorbe, pentru că prin repetiţie vorbele se tocesc şi-şi pierd înţelesul, ci cu fapte: ceaiul, cafeaua, micul dejun cu dragoste şi recunoştinţă. De ce recunoştinţă? Pentru că m-a suportat 35 de ani, pentru că mi-a dăruit trei băieţi frumoşi şi deştepţi (cum altfel...?) şi pentru că a rămas aceeaşi femeie tânără, frumoasă, isteaţă şi blândă pe care am întâlnit-o în 1980 la coadă la o casă de bilete din gara Braşov.

Soţia băiatului meu cel mic, Cristina, este o femeie importantă în viaţa mea dintr-o groază de motive, unul din ele fiind acela că m-a făcut bunic. Şi încă ce bunic: fericit, mândru şi, obligatoriu, înţelept. Mi-am dorit o fată şi n-am reuşit să rezolv problema, dar am acum două nepoţele care-mi ocupă ce-a mai rămas întreg din inima şi mintea mea. Descopăr, datorită lor, că e mult mai uşor să fii un bunic bun, înţelegător şi înţelept decât un tată bun, înţelegător şi înţelept. Lucru care mă face să-mi cer iertare – în gând, desigur... – de la băieţii mei pentru toate ocaziile în care am fost un tată pe care ei şi l-ar fi dorit altfel.

Celelalte femei... Sub o formă sau alta, toate femeile din viaţa unui bărbat lasă urme distincte, de neuitat. Suntem, de fapt, suma acestor amintiri şi trăiri cu şi despre femei. Ca să fiu şi mai explicit: suntem creaţia femeilor. Aşa este: Creatorul, dacă o fi fost vreunul, a fost cu siguranţă Femeie.

Lucrurile astea, doamnelor, nu se spun în fiecare zi, eu nu le-am mărturisit niciodată în această formă, aşa că ar fi bine să le reţineţi. Împreună cu o urare întotdeauna sinceră: La mulţi ani, o primăvară frumoasă şi un an bun pentru voi şi pentru bărbaţii din viaţa voastră!”

O perspectivă interesantă asupra feminităţii şi a felului în care tinerii se raportează la femei ne-a dat-o Costică Dragu, student în Cluj Napoca, originar din Sfântu Gheorghe: „Din punctul meu de vedere, personal şi neajustat de standardele societăţii, femeia nu ar trebui pusă pe un piedestal sau analizată din perspectiva bărbaţilor. E ca şi cum am vorbi de o specie diferită, dar vorbim de aproapele nostru. Este poate mult mai sensibilă şi de asta poate oricine are nevoie în viaţă. Pentru mine însă, femeia este cea care mă poate provoca tot timpul să fiu în gardă, dar care în acelaşi timp ştie să fie şi stâlpul pe care să mă sprijin. Trebuie să îmi fie frică de ea, ştiind că are un potenţial enorm, şi în acelaşi timp să pot să o consider mai mult decât o prietenă sau soţie.”

Bram Voorn, olandezul care deţine Bori Bazar în Sfântu Gheorghe, este de părere că „este frumos că bărbaţii au această ocazie, măcar o dată pe an, de a-şi arăta respectul şi recunoştinţa faţă de femei. În viaţa de zi cu zi, prinşi cu treburi noi, bărbaţii, tindem să uităm ce plăcut este să ai cu cine să îţi împarţi bucuriile şi tristeţile.”

Un băieţel de numai patru ani şi jumătate ne-a spus că pentru el „cea mai frumoasă femeie este mami, cea mai bună este bunica, pentru că îmi face papanaşi”, iar cea pe care o ascultă cel mai mult este doamna educatoare. Micuţul nu pare să fie însă în relaţii la fel de bune cu fetiţele de la grădiniţă care „sunt rele şi mă împing când ieşim să ne jucăm” – ne-a relatat el revoltat.

„De ziua lor, le doresc să le deie Dumnezeu sănătate, fericire şi mult noroc. Fără ele e cam greu de trăit. Singurătatea nu face bine. Trebuie să fie doi ca să fie întreg” – ne-a spus un taximetrist, pentru care femeia este jumătatea cealaltă a omului.  

Şi, după toate aceste frumoase definiţii, declaraţii, confesiuni şi urări, nu pot să nu îmi amintesc de una dintre cele mai amuzante şi mai cuceritoare scrieri ale lui Mark Twain, „Jurnalul lui Adam şi al Evei”, în care, după ce s-a chinuit să tolereze cu bune şi cu rele enervanta şi invaziva creatură cu păr lung, aflat la mormântul acesteia, a exprimat nostalgic: „Unde era ea, acolo este Raiul”.