La ora actuală în Parlamentul României sunt patru proiecte de modificare a legii 75/1994, care reglementează folosirea steagurilor și a însemnelor naționale. Două aparțin PSD-ului, unul PNL-ului, iar cel de-al patrulea senatorului independent Bogdan Diaconu. Cele patru propuneri au fost prezentate de senatorul UDMR Klárik László, care a spus că documentele sunt în Parlament, însă nu se știe dacă și când vor fi analizate de forul decizional, Camera Deputaților.

„În cursul zilei de miercuri, Senatul României a adoptat tacit propunerea PNL care interzice folosirea oricărui steag în afara tricolorului, și care spune că încălcarea prevederilor legii ține de sfera penalului. Astfel un primar care nu folosește eșarfa tricoloră la manifestări publice sau nu asigură iluminarea tricolorului pe timp de noapte, poate fi cercetat penal. Acest proiect nu a fost dezbătut în Senat, a trecut tacit, însă forul decizional este Camera Deputaților. Cea de-a doua propunere aparține celor de la PSD, iar aceasta interzice folosirea steagului oricărui stat existent sau inexistent atât de către persoanele juridice, instituții, cât și de către persoanele fizice. Astfel dacă cineva pune în propria curte un steag secuiesc, de exemplu, poate fi amendat cu sume între 30.000-100.000 de lei. Și această propunere a trecut de Senat și se află la Camera Deputaților. Cea de-a treia aparține tot PSD-ului și reglementează folosirea steagurilor unităților administrativ teritoriale, iar cea de-a patra interzice instituţiilor utilizarea steagurilor etnice în țară sau în străinătate” – a arătat senatorul Klárik László.

Acesta a mai spus că în opinia sa aceste proiecte au menirea de a crea cadre legislative prin care majoritatea românească să interzică folosirea simbolurilor minorității maghiare.

„Putem să constatăm că este o temă sensibilă şi parcă Parlamentul se ferește să ia o decizie. Faptul că inițiativa PSD a trecut tacit prin Senat, că și inițiativa PNL trece astăzi tacit, fără să fie dezbătute, arată că este o problemă sensibilă, arată că politicul nu dorește să discute deschis acest subiect. În România minoritățile naționale vor să aibă un rol în constituirea statului. Vrem să ne simțim acasă în această țară, iar acest lucru prevede și să ne folosim simbolurile. Acestea nu sunt împotriva cuiva, ci reprezintă identitatea noastră. Cred că nu poți câștiga încredere sau dragoste prin forță, iar doleanțele noastre nu sunt îndreptate împotriva Statului Român, ci au menirea de a întări propria noastră identitate” – a spus Klárik László.

În ceea ce privește folosirea steagului secuiesc, senatorul UDMR a declarat că nu se poate adopta o lege care să reglementeze folosirea acestuia atâta timp cât nu este steagul unei unități administrativ teritoriale, însă problema ar putea fi rezolvată prin neinterzicerea folosirii acestui steag. De asemenea Klárik a spus că propunerile de modificare a legii 75/1994 nu sunt un motiv pentru ca UDMR să iasă de la guvernare. Această din urmă afirmație vine în contextul în care Uniunea va decide joi direcția pe care o va urma pe viitor, adică rămânerea la guvernare sau intrarea în opoziție.