Primăvara este pentru creştini un prilej de bucurie nu doar prin revenirea naturii la viaţă, ci mai ales prin faptul că se pot bucura de Paşte, sărbătoarea Învierii lui Hristos, prin care se produce o primenire spirituală a fiecărui credincios. Mai mult decât prin participarea la slujbele bisericeşti specifice, sărbătoarea este marcată de cei mai mulţi printr-o abundenţă culinară. Conform tradiţiei, în ziua de Paşti, pe masa oricărui creştin este obligatoriu să existe ouă roşii, friptură, stufat sau ciorbă de miel, drob, cozonac, pască, vin şi ţuică. Deseori, unii vin însă cu completări, adăugând la meniul tradiţional diverse feluri de prăjituri, băuturi de tot felul, salate sofisticate şi chiar sarmale. În funcţie de alegerile pe care le face, de mărcile pe care le preferă, dar mai ales de disponibilitatea de a cheltui pentru festinul din zilele de Paşti, o persoană care doreşte să se ospăteze cu bunătăţile tradiţionale de Paşti, cheltuind cel mai puţin posibil, are nevoie de minimum 200 de lei.

„În ultimii ani, de când am ieşit la pensie, pentru mine Paştele e mai sărac. Nici nu prea mai gătesc. Când trăia soţul era altfel, dar eu... Eu locuiesc singură şi am o pensie mică din care abia reuşesc să trăiesc. Şi să vreau nu am cum să dau pe masa de Paşti mai mult de 100-150 de lei. Nici nu îmi trebuie mai mult de câteva ouă roşii şi un cozonac, pe care o să-l cumpăr că nu mai am putere să-l fac. Miel nu mănânc, aşa că o să fac nişte pui la cuptor şi o ciorbă de tăiţei. Cât să simt şi eu că e Paştele” – ne-a spus o bătrână.

Mielul – între 25 şi 30 de lei / kg

În Sfântu Gheorghe, preţul unui kilogram de carne de miel variază între 25 de lei, la magazinele din piaţă, şi 30 de lei la supermarketuri. Acestea oferă atât variante de carne de miel tranşată pe loc, cât şi ambalată în caserole. Un sfert de miel (partea din faţă) ambalat costă 30 de lei, în vreme ce partea din spate ajunge la 37 lei/kg. Pentru cei cărora le place ciorba din cap de miel, în supermarketuri există oferte începând de la 8,5 lei/kg. Comercianţii din piaţă vor aduce miei proaspeţi începând cu ziua de joi.

Persoanele care nu consumă carne de miel au ca alternativă carnea de porc, de pui sau de curcan. Pentru aceste variante preţurile diferă în funcţie de opţiuni. Un kilogram de piept de pui dezosat costă în jur de 20 de lei, pe când pulpele inferioare, costă 12 lei/kg. Carnea de porc se vinde la diverse preţuri, în funcţie de partea corpului pe care cumpărătorul o achiziţionează. Un pachet de cotlet de porc feliat, care cântăreşte 568g, costă 11 lei, în vreme ce un pachet de carne de porc porţionată de 840g costă 13 lei. Cei mai mofturoşi, care doresc un meniu aparte de Paşti pot cumpăra carne de gâscă. Aceasta se vinde cu 40 lei/kg. Persoanele care ţin la sănătate şi vor să mănânce mai uşor, chiar şi în zile de sărbătoare pot beneficia de ofertele pregătite de comercianţi pentru peşte. Un kilogram de crap proaspăt costă 27 lei.

Legume de primăvară

În piaţa din Sfântu Gheorghe au apărut deja legumele de primăvară, pe care le comercializează producători veniţi din mai multe zone ale ţării. O legătură de ridichi costă 1,5 lei. Ceapa şi usturoiul verde se vând cu 2-2,5 lei legătura. „Le vedeţi aşa mari, dar nu sunt tratate cu chimicale. Au numai îngrăşăminte de la animale” – ne-a asigurat un producător din Giurgiu, care îşi vinde marfa în piaţa din oraş. În supermarketuri preţurile pentru legumele de primăvară sunt cu numai câţiva bani mai mici, însă acestea nu sunt româneşti.

Ouăle şi vopseaua

Ouăle, cele mai importante produse pentru masa de Paşti, se vând atât la bucată, cât şi ambalate. Un ou poate costa între 40 şi 50 de bani. În funcție de magazin şi de calitatea ouălor, acestea au preţuri diferite. O variantă convenabilă este cofrajul cu 30 de ouă care costă 12 lei. Un pliculeţ de vopsea de ouă costă cel mai puţin 40 de bani, dar poate ajunge şi la 10 lei. Totul depinde de calitate şi de firma care le produce.

Persoanele mai comode sau lipsite de timp pentru care deocamdată nu au apărut pe piaţă oferte de ouă gata vopsite au găsit totuşi o rezolvare. „Anul acesta am rugat-o pe mama să vopsească ouă şi pentru noi. Aşa nu mai murdăresc oalele şi sunt sigură că ies şi bine. Ea se pricepe mai bine. Pentru noi, oricum zece ouă sunt de ajuns, chiar dacă suntem patru persoane la masă. Nu avem obiceiul să mâncăm aşa multe. Mai mult ne place să le ciocnim” – ne-a spus o doamnă aflată la cumpărături într-un supermarket.

Cozonacul şi pasca

Cel mai ieftin cozonac costă 4 lei, dar preţurile variază în funcţie de cantitate, compoziţie sau marcă. Un cozonac de 1 kg de la marile firme de panificaţie costă în jur 14 lei, pe când unul de casă costă 30 de lei. Preţurile pentru cozonacul italian variază între 19 şi 50 lei, iar pasca este în medie 22 lei, cu brânză şi stafide, sau 25 de lei, cu ciocolată şi stafide. Gospodinele care aleg să pregătească acasă pasca şi cozonacii vor plăti în medie 2,5 lei pe un kilogram de făină (dar sunt oferte şi de 1,8 lei/kg), 3 lei pe un pachet de drojdie şi 17-20 de lei pentru un kilogram de brânză. Pentru stafide, cacao şi nuci, bucătăresele ar trebui să mai scoată din portofel încă aproximativ 25 de lei.

„Eu nu mai fac de mult timp cozonaci în casă. Durează mult să îi prepari şi rişti să nu îţi iasă buni. Prefer să-i iau gata făcuţi. Celelalte preparate le fac în casă, dar în viitor este posibil să renunţ la gătit şi să mă orientez spre preparatele de-a gata. E mult mai simplu aşa” – ne-a spus o tânără doamnă.

Vinul şi băuturile

Oferta de vinuri şi tării este foarte variată. O sticlă de vin roşu Cabernet Sauvignon poate costa şi doar 8 lei, dar preţurile pot să depăşească şi 50 de lei. Magazinele nu au oferte speciale pentru băuturi alcoolice de sărbători, însă cu toate acestea, domnii nici nu concep să nu aibă ce bea după o masă îndestulată. „Mielul, fără o ţuică înainte şi un vin după, nu e miel. Eu am acasă nişte ţuică adusă de un prieten de la el de la ţară. Acum am venit după un vin, dar mă orientez cam greu că vinul bun e destul de scump” – a fost părerea unui domn aflat şi el la cumpărături în supermarket.

Un grup de cinci tineri, aflaţi la cumpărături în supermarket, avea coşul încărcat cu bere, băuturi răcoritoare, vin şi apă minerală. „Noi şi încă vreo câţiva prieteni vrem să petrecem împreună afară din Sfântu Gheorghe. Nu ştim încă unde o să mergem. Avem mai multe variante. Am strâns toţi bani şi am zis să fim gata cu ce avem de cumpărat. Vrem să stăm de vineri până luni. Mâncare aducem de acasă. Important e să avem de băut că ne ducem la distracţie. Sperăm să avem şi vreme bună” – a declarat unul dintre tinerii pregătiţi pentru petrecere.

Cadouri de la Iepuraş

Familiile care obişnuiesc să ofere cadouri de Iepuraş au ca primă opţiune pentru idei de cadouri Târgul de Paşti, deschis la etajul IV al magazinului Şugaş. Aici se găsesc în special oferte de hăinuţe şi jucării, dar sunt şi oferte pentru doamne. Preţurile sunt convenabile pentru toate produsele. Ele încep de la 5 lei şi merg până la 50 de lei.

„Eu am doi copii şi trebuie să le cumpăr cadouri. Cel mai mult asta îi bucură pe copii de Paşti: ouăle vopsite şi iepuraşul care aduce cadouri. Anul acesta intenţionez ca pentru fetiţă să cumpăr o trusă de machiaj, iar pentru băieţel încă nu m-am hotărât. El visează la o tabletă, dar nu avem buget poate îi iau un joc de aici din târg. Am văzut că au preţuri bune” – ne-a spus o mămică aflată în târg.

Riscuri pentru sănătate

Pentru mulţi, încărcata masă de sărbători vine după o perioadă lungă de post alimentar, care înseamnă, de fapt, o dietă vegetariană. Acesta are asupra organismului efecte benefice, în sensul că ajută la o curăţare hepatică, ceea ce pune însă în repaus funcţia hepatică şi secreţia biliară. Combinaţia bruscă de grăsimi animale, ouă, fripturi, prăjeli, prăjituri, alcool etc. nu face decât să agreseze ficatul şi, în multe cazuri, măreşte riscul de declanşare a problemelor de digestie care necesită intervenţia urgentă a specialiştilor. De aceea, medicii din toată ţara îndeamnă populaţia la moderaţie. „În perioada Paștelui se declanșează sau se agravează, în special, problemele digestive, dar se pot acutiza sau agrava și patologiile cronice, asociate ale persoanelor respective. Astfel, se poate ajunge până la dublarea numărului de pacienţi cu probleme digestive, comparativ cu alte intervale de timp din an. De aceea recomandăm prudență sporită persoanelor cu patologie hepatică (steatoză hepatică, hepatite de diferite etiologii, ciroză, litiază colecistică sau coledociană), sau digestivă (gastrită, ulcer gastric sau duodenal, pancreatite), dar și persoanelor cu afecțiuni cronice – diabet zaharat, hipertensiune arterială, infarct miocardic sau AVC în istoric. Un risc mare pentru afecțiuni de sănătate îl prezintă copiii, vârstnicii sau gravidele”, avertizează Luminița Florea, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice.