Scafandrul Szabo Jeno, din Valea Crişului, este unul dintre cei mai renumiți scufundători ai lumii, care la numai 42 de ani are la activ numeroase descoperiri și proiecte. Povestea lui o puteți vedea și pe Discovery Channel, începând din data de 27 septembrie. În adâncurile cele mai limpezi și mai calme se ascund uneori o forfotă colorată și o frumusețe înmărmurită. Printre pești colorați, corali, aproape de epave, scafandrul devine una cu lumea submarină în care a pătruns și pe care încearcă să nu o disturbe cu mișcarea lui. Scafandrul este Szabo Jeno (42 de ani), din Valea Crișului, și de-a lungul anilor s-a scufundat în ape de pe întreaga planetă. A învăţat surdomuții să

Scafandrul Szabo Jeno, din Valea Crişului, este unul dintre cei mai renumiți scufundători ai lumii, care la numai 42 de ani are la activ numeroase descoperiri și proiecte. Povestea lui o puteți vedea și pe Discovery Channel, începând din data de 27 septembrie.

În adâncurile cele mai limpezi și mai calme se ascund uneori o forfotă colorată și o frumusețe înmărmurită. Printre pești colorați, corali, aproape de epave, scafandrul devine una cu lumea submarină în care a pătruns și pe care încearcă să nu o disturbe cu mișcarea lui.

Scafandrul este Szabo Jeno (42 de ani), din Valea Crișului, și de-a lungul anilor s-a scufundat în ape de pe întreaga planetă. A învăţat surdomuții să vorbească, sub apă, a înotat cu rechini și delfini, a descoperit orașul pierdut Callatis și din data de 27 septembrie va apărea pe Discovery Channel, într-un serial despre el și descoperirile făcute.

E cunoscut deja ca “românul de pe Discovery” și este covăsnean, școlit pe băncile Facultății de Geologie din Cluj și scufundător de când se știe.

De când a prins gustul adâncurilor, le caută mereu și le preferă oricând lumii de la suprafață, pe care după ce iese din apă o percepe zgomotoasă și nesigură.

„Am și adormit sub apă o dată, m-au trezit elevii”, își amintește el.

Activitatea de scufundător a lui Szabo Jeno a început datorită speologiei, pe când era copil. El povestește că pe vremea lui Ceaușescu speologii se întâlneau în fiecare an pentru a prezenta și a discuta despre galeriile nou descoperite. După ce au fost explorate toate peșterile de suprafață, galeriile pe care le mai puteau descoperi erau inundate. Așa au fost nevoiți să învețe să se scufunde, iar de atunci pasiunea lui a devenit profesie și în 1994 a obținut și brevetul internațional de instructor.

Chiar dacă acum se scufundă cu echipamente performante, nu a uitat nici de vremurile când furau butelii de pe salvări și își improvizau costumul și dotările în beci, pentru că nu aveau voie să dețină echipament.

Expediție în costumul căpitanului Cousteau

Pe când era student, Szabo Jeno s-a întâlnit și cu marele căpitan Jacques Ives Cousteau, care l-a căutat împreună cu echipa lui pentru a-l însoți într-o expediție despre gradul de poluare din bazinul Dunării. Tânărului scafandru nu i-a venit să creadă că este căutat tocmai de Cousteau și a luat totul drept o glumă.

„La un moment dat, m-a sunat o doamnă din București care mi-a spus că ar vrea să vorbească cu mine căpitanul Jacques Ives Cousteau. Am crezut că glumește, dar am spus că dacă într-adevăr mă caută, a doua zi după examen voi fi acasă, la apartamentul meu din Cluj. Am și uitat de conversație, dar a doua zi m-am trezit la ușă nu numai cu căpitanul Cousteau, ci cu întreaga echipă”, povestește Szabo Jeno.

Expediția în care au pornit parcurgea toate țările prin care trece Dunărea, începând din Pădurea Neagră, în Germania, până la vărsarea fluviului în mare, prin Deltă.

Pe durata expediției, scafandrul român a folosit echipamentul căpitanului Cousteau și a rămas impresionat de profesionalismul echipei și de eficiența ei.

Rechinii sunt mai siguri decât urșii

De-a lungul anilor, Szabo Jeno a încercat experiențe și trăiri dintre cele mai inedite. Cel mai emoționant i s-a părut contactul cu delfinii sălbatici, care din proprie voință s-au apropiat de el și au înotat „cot la aripă”.

„Am și plâns sub apă, este extraordinar să vezi ochii delfinului la câțiva centimetri sub tine și să înoți cu ei. E fantastic să vină un delfin din larg, să se scufunde cu tine și la un moment dat chiar te însoțește. Una e să fie educat, să vină că îi dai pește, alta când vine un delfin sălbatic și începi o comunicare cu el. Sunt niște animale foarte inteligente, dar fiind în apă nu avem acces la ele, însă ar fi ceva fantastic...”, a spus el.

Cât despre rechini, scafandrul spune că dacă nu se comit greșeli și animalul nu te percepe ca pe o pradă, ești mai în siguranță decât într-o pădure cu urși, întrucât atacul rechinului poate fi evitat, iar dacă totuși se decide să atace desfășoară un întreg ritual, în schimb ursul este imprevizibil și atacă pe nepusă masă. El a explicat astfel o serie de metode de a nu-l face pe rechin să te atace, cum ar fi să stai liniștit, pe verticală, să nu porți obiecte strălucitoare, să nu ai răni ş.a.m.d.

Pericole printre bulbuci

O viață de scafandru nu este lipsită nici de pericole, dar în general greșelile au la bază lipsa de experiență și marile pericole nu au fost niciodată la scufundările de agrement, ci la expedițiile la mare adâncime sau pe epave.

În astfel de momente, cea mai importantă este judecata scafandrului, nu echipamentul este cel care îți salvează viața.

„Când se întâmplă ceva sub apă, primul lucru pe care trebuie să îl faci e să te oprești, apoi inspiri, judeci și acționezi, așa este și în viață. Incidentele în care am fost în pericol au fost spațiile închise și mai ales peșterile, epavele, dar acelea nu sunt pentru agrement”, explică scufundătorul.

În ceea ce privește minimele cerințe pentru a deveni scafandru, cel mai important este calmul, la care se adaugă cerințe minime de sănătate. Orice situație grea sub apă se poate rezolva cu calm, spune Szabo Jeno hotărât.

Proiect pentru surdomuți

Din mâinile lui ies anual cam 150 - 200 de cursanți, dar numărul lor scade de la an la an din lipsa timpului liber, cea mai mare parte a timpului fiind dedicat acum expedițiilor și proiectelor. Și în Sfântu-Gheorghe a antrenat până acum cca 30 - 40 de oameni, din care 20 sunt activi și se scufundă anual.

Ca și costuri, o aventură în Marea Roșie spre exemplu costă cca 1.000 de euro, cu toate cheltuielile incluse, iar în Croația 400 - 500 de euro.

Unul dintre proiectele desfășurate de Szabo Jeno are loc la Paradisul Acvativ din Brașov, unde el dă și lecții de scufundare, și se referă la copiii surdomuți.

Inițiativa a fost lansată acum trei ani, când a constatat că și aceste persoane cu deficiențe pot percepe vibrațiile sonore. 15 copii sunt cuprinși în prezent în acest proiect, iar progresele sunt atât de mari încât ei pot să asocieze persoane dragi sau chiar câinele familiei cu sunetele care i se transmit pe sub apă.

A scos la lumină cetatea scfundată Callatis

Tot el a scos la lumină cetatea scufundată de lângă Mangalia (Callatis), unică în lume. El a început să o studieze încă din 2004, în colaborare cu Muzeul de Arheologie din Mangalia, dar pentru că nu avea cine să-l ajute cu bani, a scos din propriul buzunar peste 20.000 de euro.

Cu toate că abia 2% din suprafața cetății a fost efectiv explorată până acum, ceea ce a ieșit la iveală este fantastic, spune el, arătând că sub apă se pot vedea străzi întregi, pavate, ziduri și există informații că sute de epave s-au scufundat în acea zonă.

Un alt proiect, care din păcate nu a prins la autoritățile din Covasna, deși era gratuit, dar a fost primit cu entuziasm de brașoveni, se referă la educația ecologică privind mediul submarin în rândul copiilor. Din moment ce adulții bagă capul în nisip și aruncă de toate în ape, că doar așa dispare, promotorii proiectului s-au gândit că trebuie acționat asupra copiilor. Prin aducerea lor la bazin și prezentarea mediului acvatic, ei au ajuns să îl iubească și ulterior au fost învățați să îl protejeze și să le transmită și părinților mesajele lor. În cadrul proiectului a fost realizat inclusiv un concurs de filme, pentru clasele VIII - XII, care i-a stimulat mult pe elevi.

Scufundătorul spune că și acum ar fi interesați, cu ajutorul unor voluntari, să implementeze acest proiect în Covasna, tot în mod gratuit și cu scopul de a educa elevii și populația cu privire la importanța protejării mediului acvatic.

Povestea lui Szabo Jeno poate fi aflată și de pe Discovery Channel, care va difuza începând cu data de 27 septembrie, de la ora 22, șapte scurtmetraje având ca subiecte eroi români.