Tabăra de la Pădureni e vedeta, în timp ce alte patru sunt Cenuşăresele din curtea Consiliului Judeţean Din cele cinci tabere pe care le avea cândva judeţul Covasna, una singură funcţionează în prezent la capacitate maximă, în vreme ce restul au fost trecute pe linie moartă. Singura tabără funcţională în parametri normali este cea de la Pădureni, în vreme ce taberele de la Comandău, Crasna, Ozunca Băi şi Zăbala sunt nefuncţionale din cauza lipsei de investiţii. Acestea patru au fost trecute, juridic vorbind, în administrarea Consiliului Judeţean Covasna, însă din diverse motive, investiţiile în modernizarea lor întârzie să apară. Investiţiile au transformat tabăra de la Pădureni Rămasă în administrarea Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport (DJTS), Tabăra de la Pădureni va funcţiona la capacitate maximă în această vară, existând rezervări până în luna septembrie. Potrivit consilierului Kiss András István de la DJTS, investiţiile în modernizarea acesteia – de aproape 2 milioane de lei, derulate din 2006 şi până în 2010 au transformat-o într-o locaţie atrăgătoare. Tabăra este compusă din şase clădiri moderne şi are 86 de paturi, sală de mese mare şi teren de sport cu nocturnă, astfel că acum arată precum o pensiune. „Ceea ce aminteşte totuşi de faptul că aici e tabără este situarea în natură, lângă pădure. Condiţiile sunt foarte bune, tocmai de aceea atrage multe grupuri de copii, inclusiv familii. Pentru luna iunie avem rezervări din judeţ – grupuri de tineri şi elevi, pentru tabere tematice. În plus, organizăm drumeţii pe un traseu stabilit, iar copiii învaţă astfel să fie mai aproape de natură, să o iubească şi să o protejeze, cu tot ce înseamnă aceasta, inclusiv vieţuitoarele”, a spus Kiss András István, menţionând că în tabără se fac inclusiv activităţi distractive şi educative, destinate preşcolarilor şi şcolarilor. Kiss spune că DJTS are inclusiv un proiect legat de educarea copiilor în spiritul protecţiei mediului înconjurător, astfel că în timp se doreşte ca tabăra să devină tot mai puţin dependentă de resursele clasice. „Am vrea să punem panouri solare, generatoare, să transformăm tabăra în una autofuncţională, care să depindă tot mai puţin de reţelele clasice de energie. Copiii primesc educaţie despre ecologie şi protecţia mediului la şcoală, dar credem că impactul e altul atunci când văd nişte panouri solare în faţa lor, mult mai puternic şi imaginile, informaţiile, le rămân în memorie”, a explicat Kiss. Tabără socială şi pentru persoanele cu dizabilităţi Reprezentantul DJTS susţine că în lunile iulie şi august aici vor veni grupuri din judeţele Prahova, Braşov, Teleorman şi Brăila. În plus, peste două luni vor avea aici o tabără cei de la Organizaţia de Tineret HARIT, plus că DJTS va organiza Tabăra Naţională Multicoloră – cu finanţare 100% de la Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS). În ceea ce priveşte tarifele, acestea sunt de 64 de lei pe zi pentru fiecare persoană, cu pensiune completă, existând reduceri pentru grupurile mari şi „clienţii fideli”, precum şi scutiri pentru însoţitori şi copiii şcolari ai acestora. DJTS organizează şi două tabere mai speciale – una socială, ce vizează copiii proveniţi din familiile defavorizate, şi alta pentru persoanele cu dizabilitătăţi. Tabăra socială va primi 80 de locuri şi va fi achitată integral de MTS, în vreme ce tabăra destinată persoanelor cu dizabilităţi are 16 locuri, fiind asigurate masa şi cazarea, fără transport. Cei de la DJTS insistă că administraţiile locale ar trebui să fie mai atente şi mai deschise atunci când sunt anunţate astfel de tabere, deoarece au existat cazuri în care Direcţiei i s-a răspuns, de la anumite primării, că în respectivele localităţi nu există cazuri sociale – ceea ce e oarecum greu de crezut. Una peste alta însă, Tabăra de la Pădureni reuşeşte să se autosusţină aproape în totalitate, iar cei de la DJTS sunt foarte mândri de acest lucru şi de locaţie în sine, care a devenit una dintre cele mai căutate din sistemul taberelor de stat din ţară. CJ a preluat taberele şi... atât În ceea ce priveşte restul taberelor din judeţ însă, situaţia e dramatică. Preluate de CJ de la DJTS, taberele s-au degradat continuu, deoarece nu s-au găsit bani pentru aşa ceva. Vicepreşedintele CJ Covasna, Henning László, spune că preluarea taberelor s-a făcut „juridic” vorbind, însă apoi au apărut tot felul de probleme. Astfel, terenul pe care se află tabăra de la Zăbala aparţine Parohiei Reformate, iar CJ plăteşte o chirie modică pentru acesta, în vreme ce tabăra funcţionează sporadic, existând şi probleme cu personalul. Taberele de la Comandău şi Ozunca Băi sunt însă compromise aproape total, aici fiind nevoie de investiţii serioase pentru care nu s-au găsit bani. „CJ va preda taberele către autorităţile locale, asta e ideea. Vrem să accesăm ceva proiecte şi să le reabilităm, dar ceva concret se va întâmpla peste 2-3 ani, e mult de investit şi sunt necesare lucrări complexe”, a explicat Henning, amintind că tabăra de la Crasna a fost deja predată Primăriei Sita Buzăului. În aşteptarea investiţiilor, taberele se distrug Pe de altă parte însă, primarul de la Sita Buzăului, Nicolae Stoica, spune că predarea către comună a taberei de la Crasna nu a folosit, deocamdată, la mare lucru, deoarece locaţia continuă să se degradeze, autorităţile locale neavând fonduri pentru a o reabilita. „Sigur că ne dorim să o refacem, să o modernizăm, astfel încât să arate precum o tabără a vremurilor noastre. Soluţia ar fi fondurile europene, însă deocamdată nu s-a dat drumul la fondurile europene pe construcţii. Aşteptăm, pentru că eu nu am curaj să încep pe fonduri naţionale care întârzie sau nu mai vin deloc”, a spus Nicolae Stoica. Primarul de la Comandău, Kocsis Béla, nici nu vrea să audă de preluarea taberei înainte ca aceasta să fie reabilitată. Primarul spune că CJ şi-a luat angajamentul de a o moderniza iar până nu se va întâmpla acest lucru, autorităţile locale nu o vor prelua. „Tabăra e veche de 50 de ani, nu mai e nimic funcţional. Să o refacă aşa cum trebuie, apoi o preluăm, dar aşa cum e nici nu ne gândim, pentru că n-avem bani”, a spus primarul Kocsis, arătând că tabăra are 14 căsuţe, un bungalow şi o clădire proiectată pentru funcţionare pe timp de iarnă, însă niciun imobil nu se află acum în stare bună.