Lucrările sistate peste iarnă au produs situații greu de imaginat în satele din județ

Primăvara nu înseamnă doar căldură, soare și natură înfloritoare, ci și glod până la glezne, gropi și nervi întinși la maximum. Deși sunt la zeci de kilometri distanță, situațiile sunt similare în localități precum Tinoasa din Târgu Secuiesc, Lădăuți din Barcani, Băcel din Chichiș, iar lista poate, desigur, continua.

Nu doar peisajele dezolante sunt la fel în aceste cazuri, ci și cauzele pentru care s-a ajuns aici: lucrările de canalizare.

Mașini îngropate în noroi la Tinoasa

Dacă în unele localități se mai vede, de bine de rău, lumina la capătul tunelului, la Tinoasa, sat care aparține de municipiul Târgu Secuiesc – e beznă. Sătul de situație, un localnic ne-a trimis pe pagina de Facebook a ziarului câteva poze care ilustrează starea drumurilor. Infrastructura rutieră deplorabilă face ca roțile mașinilor să fie îngropate aproape până la jumătate în noroi.  

Contactat telefonic, primarul orașului Târgu Secuiesc, Bokor Tibor ne-a spus că situația se explică prin faptul că momentan se lucrează la canalizare, iar termenul de execuție nu ține de primărie, ci de firma care implementează lucrarea. Abia când se va pune în funcțiune sistemul de canalizare vor putea începe lucrările de asfaltare, mai spune edilul.

„Acum se lucrează la canalizare și la apă potabilă, deci se lucrează de o lună de zile. Se sapă, mai plouă, pământul e încă înghețat. După aceea vor urma refacerile, dar acum se lucrează cu foc intens. (...) Lucrarea asta trebuia terminată de foarte mult timp. Abia aștept să se termine ca să mă apuc de trotuare și de străzi. Până nu se termină lucrarea nu putem face practic nimic și în primul rând trebuie să am și buget. Până nu ai branșamente la toată populația, nu ai de ce să te apuci că sapi din nou. Eu abia aștept să se termine lucrările, vă rog să mă credeți că lucrează din 2015, acum ce să vă spun, suntem în 2019, nu? Eu mă cert cu cei de la GospCom în fiecare zi. Ăștia îmi sapă străzile și nu le fac la loc și cine e de vină? Primarul, cu toate că lucrarea nu e a noastră”, ne-a declarat, miercuri, 6 martie, primarul Bokor Tibor.

Și în satul Lunga situația este similară. Primarul spune că proiectul prevede asfaltarea a peste șapte kilometri, iar din acest motiv și atunci când vor începe lucrările de modernizare a străzilor, acestea nu se vor încheia de pe o zi pe alta. Cu toate acestea, Bokor Tibor are în plan să facă cel puțin un kilometru de trotuar în fiecare an, potrivit declarațiilor sale.

Asfalt fără canalizare nu se poate, spune și primarul din Barcani

Problema în Lădăuți pare să fie mai veche de 2017, când au început lucrările de aducere a apei potabile, din cauza drumului de pământ. S-a înrăutățit în 2018, când a început o nouă etapă de săpături pentru canalizare și a culminat în 2019, odată cu topirea zăpezilor. Nemulțumirile sătenilor din Lădăuți au ajuns direct și în atenția autorităților, prin vocile celor care au protestat în fața funcționarilor publici din Primăria Barcani. Primarul Gheorghe Marin spune însă că situația nu a putut și nu poate fi evitată și cere, totodată, înțelegerea și sprijinul oamenilor.

„Nu avem ce face, până nu se usucă un pic. Zilnic intervenim și suntem pe drum. Se lucrează la canalizare și dacă se lucrează e mocirlă. E o lucrare foarte grea, oamenii nu vor să înțeleagă. Sunt diferențe de nivel și de câte 6 metri adâncime. Vă dați seama cât se sapă? Dar oamenii nu vor să înțeleagă. Nu are nici UAT-ul (n. red. Unitatea Administrativ Teritorială – Primăria) vină, nici firma (n.red. din Odorheiul Secuiesc). Ei trebuie să lucreze. (...) Da, recunosc că se chinuie, săracii. Și eu și vicele suntem zilnic pe drum. Dar ne depășesc puterile. Le solicităm oamenilor un pic de răbdare și un pic de sprijin. Când văd că plouă, măcar în fața porții să își dea drumul la șanț, la apă, că altfel nu se scurge apa. Problema e când nu pune nimeni mâna pe lopată”, a spus primarul.

Gheorghe Marin a precizat de asemenea că drumul Lădăuțiului are o variantă ocolitoare, peste Almaș.  „Trebuie să circule un pic mai mult”, a spus acesta.

Locuitorii din zonă se declară totuși nemulțumiți că trebuie să investească mai mult în reparațiile mașinilor decât în drumul până în satul de reședință sau până la Întorsura Buzăului. Sunt săteni care spun și că problemele pe drumul din Lădăuți sunt vechi și nu doar lucrările de apă și canalizare ar fi cauzat dezastrul.

„E un drum foarte rău. Sunt niște găuri în care multe mașini și-au spart baia de ulei. Pur și simplu nu se poate circula. E o singură bandă de mers pentru că se lucrează. (...) Au zis că se pune pietriș pe drum, dar de fapt sunt niște bolovani foarte mari.  Eu nu cred că e așa doar din cauza lucrărilor. Pe drumul ăsta nu s-a mai pus pietriș de foarte multă vreme. Nu arată a drum care să fie stricat de curând, e problemă veche. Ne-am săturat să investim în reparații la mașini”, ne-a spus o săteancă din Lădăuți, care ne-a contactat la redacție.  

Primarul Gheorghe Marin ne-a spus și că lucrarea de asfaltare a drumului din Lădăuți, pe o distanță de 7 kilometri, se află în licitație publică, dar și că cei mai mulți bani atrași prin PNDL 2 (Programul Național de Dezvoltare Locală al Guvernului) merg spre satul Lădăuți. Proiectul se ridică, potrivit edilului, la 11,5 milioane de lei.  

Începerea lucrărilor se preconizează că va fi prin vara anului acesta, după ce se va atribui contractul, în urma licitației publice. Astfel, în această vară se va lucra la prima porțiune, de la intrarea în sat până acolo unde lucrările de canalizare s-au încheiat de toamna trecută. Iar dacă treaba va merge ca pe roate, lădăuțenii vor avea asfalt până la finele lui 2020, cu condiția primordială ca firma câștigătoare care va implementa proiectul să fie serioasă, a punctat primarul.

Băcel, asfalt la vară?

Problemele de infrastructură sunt prezente de multă vreme și în Băcel, doar că iarna trecută situația a fost amplificată și din cauza lucrărilor care au fost sistate. La începutul lunii februarie băcelenii au tras semnale de alarmă pentru că drumul aflat în execuție din vara anului trecut devenise impracticabil din cauza bălților si noroaielor formate.

Circulația pe străzile din Băcel devenise un calvar atât pentru șoferi, cât și pentru pietoni. Localnicii și autoritățile spun că între timp situația s-a mai remediat, iar echipa a revenit pe șantier.

„S-a mai rezolvat situația, au început să lucreze de două săptămâni și au început tocmai în acea zonă în care era problema. Ieri mi-a trimis executantul proiectului nota prin care ne informează că având în vedere condițiile atmosferice favorabile executării lucrărilor, din data de 04.03.2019 încep lucrările de execuție pentru îndeplinirea sarcinilor din proiect, ceea ce înseamnă că acum lucrează toată echipa”, ne-a spus viceprimarul din Chichiș, comună de care aparține satul Băcel, Silviu Tăraș.

Lucrările de asfaltare ar trebui să se încheie până pe 31 august 2019, însă dacă nu va interveni nicio situație neprevăzută, lucrarea ar putea fi dusă la bun sfârșit în patru luni, adică înainte de termen, ne-a mai spus edilul.

Controversata ordonanță 114 ar putea pune bețe în roate

De parcă noroiul nu ar fi suficient, mai vine și Ordonanța de urgență nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare care ar putea să pună bețe în roate edililor care desfășoară ample lucrări de construcții. Aceasta specifică, pe lângă altele, că salariul minim brut în construcţii este de la data de 1 ianuarie 2019 în sumă de 3.000 de lei și că angajatorii care desfăşoară activităţi în sectorul construcţiilor vor beneficia de scutire de impozit pe venit pentru salarii mai mari de 3.000 de lei.

Această reglementare ar putea împiedica ducerea la bun sfârșit a unor proiecte, conform opiniei  viceprimarului Silviu Tăraș, pentru că majorările, în caz că finanțatorul refuză încheierea actelor adiționale, vor fi suportate de bugetele locale.

„Ordonanța de urgență 114 a ridicat salariile de la 2.000 de lei la 3.000 de lei pentru muncitorii care lucrează în construcții, iar acest lucru deja a însemnat recalcularea devizului general și bugetul proiectelor a crescut în mod semnificativ. Problema este că din moment ce finanțatorul refuză încheierea actelor adiționale, toate aceste modificări intră la contribuție proprie. (...) E frumos că Guvernul a inițiat aceste proiecte și suportă cheltuielile de construcție și montaj, dar toate celelalte sume și inclusiv aceste majorări dacă vor trebui suportate din bugetul local, acest lucru înseamnă o presiune la care n-o să reziste bugetele locale. Este fenomen național, deci nu este vorba numai de bugetul comunei Chichiș. (...) Eu sincer sper că Ministerul își va reconsidera poziția în ceea ce privește aceste sume pentru că acest lucru ar însemna ca proiectele să nu fie finalizate”, a explicat Silviu Tăraș.

Acesta a mai adăugat că e de înțeles intenția Guvernului de a majora salariile pentru ca oamenii să nu mai plece în străinătate în căutarea unor salarii mai mari. Totuși, pentru a putea duce la final proiectele, Consiliile Locale trebuie să se conformeze, în ciuda temerilor în ceea ce privește acoperirea acestor angajamente bugetare, a mai spus Silviu Tăraș.

Indiferent de motive, situația de la fața locului arată că în timp ce autoritățile se pierd în proiecte, licitații, legi și lucrări, cetățenii lor se pierd în noroaie sau prin țări străine unde aceste probleme au fost de mult rezolvate.

Iulia Drăghici – Taraș

Daniela Luca