Potrivit primarului, starea de degradare a Conacului ar fi putut fi oprită, inclusiv prin trecerea acestuia în proprietatea administraţiei locale. Una dintre cele mai atractive clădiri din Araci, Conacul din centrul localităţii, cunoscut pentru arhitectura sa deosebită, s-a transformat în ultimii ani într-o reală ruină. Datând de la începutul secolului trecut, Conacul a trecut de la proprietari la stat, apoi a fost vândut de la unii la alţii, pe bucăţele, ajungând ca în prezent să aibă mai mulţi proprietari şi nicio îngrijire. Primarul comunei Vâlcele, Dumitru

Potrivit primarului, starea de degradare a Conacului ar fi putut fi oprită, inclusiv prin trecerea acestuia în proprietatea administraţiei locale.

Una dintre cele mai atractive clădiri din Araci, Conacul din centrul localităţii, cunoscut pentru arhitectura sa deosebită, s-a transformat în ultimii ani într-o reală ruină. Datând de la începutul secolului trecut, Conacul a trecut de la proprietari la stat, apoi a fost vândut de la unii la alţii, pe bucăţele, ajungând ca în prezent să aibă mai mulţi proprietari şi nicio îngrijire.

Primarul comunei Vâlcele, Dumitru Marinescu, spune că sediul de birouri al CAP a fost stabilit, înainte de 1989, în Conac, laolaltă cu creşa; după construirea unor birouri separate pentru CAP, partea de la etaj a Conacului a fost transformată în bibliotecă şi club pentru tineri, în vreme ce parterul s-a transformat în locuinţe - acestea fiind împărţite între proprietarii Conacului - familia Dobrescu şi contabila comunei.

„Familia Dobrescu era venită, nu localnică, iar din această familie mai trăiesc acum fetele - ambele plecate, una în Franţa şi alta în America. Prin anii ‘90, bătrâna doamnă a familiei a ajuns destul de neputincioasă, drept pentru care a apelat la nişte ţigani pentru îngrijire. După ce s-a stins doamna Dobrescu, ţiganii au rămas în partea ei de casă. După desfiinţarea CAP, bunurile acestuia au fost vândute prin licitaţie, inclusiv etajul Conacului care a fost cumpărat pe rând de mai multe persoane. În cele din urmă, s-a cumpărat pe un preţ de nimic, de către o persoană cu legături în Israel, care a anunţat că va investi dar nu s-a investit nimic. În acest timp, ţiganii au furat tot-tot, din cauza asta arată cum arată şi aşa se face că acum, pe partea de etaj există respectivul proprietar, iar parterul e împânzit de ţigani, deşi există un spaţiu unde stă şi o familie de maghiari”, a explicat primarul Marinescu.

Potrivit primarului, starea de degradare a Conacului ar fi putut fi oprită, inclusiv prin trecerea acestuia în proprietatea administraţiei locale. Pentru acest lucru, însă, ar fi fost necesar ca urmaşii familiei Dobrescu să ceară retrocedarea clădirii, lucru pentru care ar fi fost îndreptăţiţi în totalitate.

„Se putea cere retrocedarea pe Legea 10, pe Legea 247, dar nu s-a cerut, deşi ar fi putut primi totul. Fiind plecate, probabil că pe urmaşe nu le mai interesează. Noi am fi putut să investim, dacă se cerea retrocedarea şi apoi se dona către comună, dar în situaţia de faţă nu putem face nimic, căci vorbim de proprietăţi private”, a mai explicat Dumitru Marinescu.

Primarul comunei Vâlcele a mai spus că partea de sus a Conacului este degradată aproape în totalitate, însă nu prezintă încă un pericol pentru locatarii de la parter, fiind vorba despre o construcţie foarte rezistentă.

Monica Rizea