Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe a reluat recent săpăturile arheologice în situl 'Platoul nisipos' de la Malnaş-Băi, aşezare atribuită culturii Ariuşd-Cucuteni-Tripolie (mileniile V-IV î.Hr.), una dintre cele mai importante civilizaţii preistorice.

Muzeograful Sztancsuj Sándor, coordonatorul şantierului, a declarat că în această aşezare fortificată, ce datează de aproape 6.000 de ani, au fost identificate şi artefacte aparţinând culturilor Coţofeni (mil. III î.Hr.) şi Wietenberg (mil. II î.Hr).

Potrivit acestuia, cu ocazia cercetărilor făcute în acest an a fost secţionat sistemul de fortificaţie, identificându-se şanţul şi valul sistemului de apărare. De asemenea, au fost prelevate materiale arheologice interesante, cum ar fi fragmente de oase, râşniţe de piatră, o aşchie de obsidian şi o figurină zoomorfă din lut.

Situl a fost sondat pentru prima dată în 1909 de către dr. Ferenc László, custodele de atunci al Muzeului Naţional Secuiesc, împreună cu arheologul german Hubert Schmidt (1864-1933), care au găsit ceramică din neoliticul timpuriu. Ulterior, nepotul celui dintâi, dr. Attila Laszlo, fost profesor la Universitatea 'Alexandru Ioan Cuza' din Iaşi, a efectuat săpături sistematice în acest sit între anii 1976 şi 1989. Astfel, în aripa sudică a şantierului s-au descoperit trei nivele de locuire eneolitice, precum şi urmele a două locuinţe de suprafaţă şi un bogat material arheologic.

Sztancsuj Sándor a declarat că profesorul Attila László, care a ieşit la pensie, a fost anul acesta pentru câteva zile pe şantier cu prilejul redeschiderii lucrărilor.

„Până acum a fost cercetată o porţiune foarte mică din acest sit, mai e mult de lucrat. (...) Săpăturile sunt finanţate de Muzeul Naţional Secuiesc şi noi sperăm să fie începutul unei cercetări de durată. Într-o primă etapă avem un plan de cercetare de trei ani, până în 2016. Situl este bine conservat, e într-o zonă cu păşune, nu s-a arat aici şi am găsit un material arheologic bogat. (...) Scopul nostru este de a cerceta sistemul de fortificaţie, de a căuta răspunsuri la o serie de aspecte rămase încă neelucidate, dar în paralel, desigur, descoperim lucruri legate de viaţa şi ocupaţiile celor care au locuit aceste aşezări”, a declarat Sztancsuj Sándor.

Lucrările vor continua şi în cursul acestei săptămâni, iar cei interesaţi pot vizita şantierul pentru a vedea cum decurge o zi din viaţa de teren a arheologilor, precum şi cele mai interesante descoperiri din campania acestui an.

Cercetările sunt realizate în colaborare cu specialişti de la Muzeul Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, de la muzeele din Târgu Mureş, Odorheiu Secuiesc şi Gheorgheni, precum şi cu participarea unui grup de studenţi de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.