Timp de mai bine de două ore, ministrul agriculturii a fost pus în temă cu toate problemele oamenilor

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, s-a aflat ieri în județul Covasna, unde s-a întâlnit cu reprezentanții autorităților locale și cu mai mulți fermieri din zonă. Întâlnirea a avut loc în Sala Mare a Prefecturii, iar ministrul a fost întâmpinat de prefectul Dumitru Marinescu, președintele Consiliului Județean (CJ) Tamás Sándor, șeful Direcției Agricole Covasna, Könczei Csaba, și președintele Asociației Crecătorilor de Bovine din judeţul Covasna, Ötvös Mózes. În sală au mai fost prezenți deputații Horia Grama (PSD) și Márton Árpád (UDMR), senatorul Klárik László (UDMR), precum și câțiva primari de comune.

Întâlnirea a pornit cu scurte cuvântări ale prefectului Marinescu și președintelui CJ Tamás Sándor, aceștia prezentându-i Ministrului specificul județului și amintind că agricultura are un loc foarte important în viața acestuia, cu atât mai mult cu cât Covasna continuă să fie cel mai important producător de cartofi din țară.

Agricultorii, nemulțumiți de subvențiile mici

Ötvös Mózes a deschis discuțiile propriu-zise printr-un discurs energic, care a trasat caracteristici nu tocmai fericite în ceea ce privește traiul fermierilor covăsneni, însă le-a îmbinat cu un umor propriu, care în cele din urmă a destins atmosfera.

„În județul Covasna avem fermieri deciși să muncească, să meargă înainte. Dar pentru asta e nevoie ca fiecare să-și respecte cuvântul – când ne-am ales deputații și senatorii i-am ales nu doar ca să vorbească ci să și facă ceva. Noi, fermierii, suntem uniți și facem totul pentru toți, dar trebuie să se înțeleagă că fără subvenții nu putem trăi. Iar dacă Statul ne dă subvenții, să nu ni le ia înapoi prin impozite, de asta susțin că impozitarea zootehniei a fost o greșeală a primului ministru Victor Ponta. Ideea e să nu-i impozităm pe cei cu 3, 4, 5 vaci, dacă oricum locuri de muncă nu există, să nu-i transformăm în șomeri. Aici și în alte județe, oamenii sunt deciși să facă ceva, dar le trebuie și susținere”, a spus Ötvös Mózes, printre altele, arătând că impozitarea micilor fermieri le poate ucide activitatea acestora.

Liderul fermierilor covăsneni a mai vorbit despre ajutorul de motorină care nu s-a primit încă în acest an, precum și de nemulțumirile legate de subvențiile pe suprafață.

„În timp ce Franța are o subvenție pe suprafață de 400 de euro la hectar, noi avem 120- 130 de euro. Păi, noi suntem ai nimănui în Uniunea Europeană…? Sau suntem respectați și prin urmare ajutați ca toate țările europene? Subvențiile acestea trebuie să ne ajute, atunci să ne ajute”, a mai arătat Ötvös Mózes.

Acesta a mai vorbit despre situația deloc fericită a cartofului covăsnean, arătând că deși fermierii de aici s-au echipat cu utilaje, sunt pregătiți de depozitare și au contracte serioase, tot nu reușesc să se descurce, deoarece Statul nu are pârghii de susținere a acestei culturi.

2013, an decisiv pentru următorii șapte ani

Ministrul Daniel Constantin a declarat că agricultura românească are, în mare parte, aceleași probleme, dar a admis că sunt zone și zone, fiecare cu particularitatea sa. În discursul său, Constantin a vorbit despre susținerea Camerelor Agricole, intrarea în procesul descentralizării a Direcțiilor Agricole din 2014, iar apoi s-a referit la strategia agricolă pe care România trebuie să o adopte pentru perioada 2014-2020, menționând că 2013 este un an decisiv în acest sens.

„Știm ce sume vom primi, trebuie să stabilim exact ce vom face. Fondurile europene pentru 2014-2020 nu sunt atât de generoase precum am prevăzut. S-au încheiat discuțiile la Consiliul Europei, acesta ne-a propus 12,8 miliarde de euro, în cele din urmă România a ieșit cu 10,6 miliarde de euro”, a spus ministrul.

Registrele Genealogice și Fondul Mutal, elemente de sprijin

Referitor la sesizarea lui Ötvös Mózes legată de subvenții, ministrul a explicat că acestea au fost stabilite la nivel european în funcție de istoricul agricol al țărilor, arătând că cei 400 de euro/hectar ai Franței se justifică printr-o producție medie de 5 tone, în vreme ce producția medie a României este în prezent de 3,45 de tone. Aici, ministrul  a admis că vorbim despre tehnologii și mentalități diferite, spunând că țara noastră va trebui să facă pași înainte. Ministrul a mai explicat și plata/cap de animal, arătând că s-a mers până acum pe schema din 2008 și că în acest an se face un control al efectivelor exacte, astfel ca din 2014 să se intre pe o nouă schemă, în concordanță cu efectivele reale, ceea ce ar putea crește sumele. Ministrul a mai vorbit despre necesitatea înscrierii în Registrul Genealogic al efectivelor de bovine de către acei fermieri care au mai mult de 20 de capete, tocmai pentru a putea crește exporturile, precum și despre stimularea tinerilor fermieri până în 40 de ani, prin fonduri pe care aceștia le pot accesa pentru a-și pune pe picioare investiții proprii.

Un alt subiect abordat de către ministru a fost cel al fondurilor mutuale care vor demara din 2014 și care vor asigura despăgubiri pentru alte riscuri față de cele acordate de asiguratorii privați – calamități naturale precum grindina, înghețul, seceta sau diverse boli care pot afecta producțiile agricole. Potrivit lui Constantin, legislația a fost finalizată, iar de anul viitor vor funcționa trei fonduri mutuale în care se vor putea înscrie persoane fizice sau juridice care activează în agricultură și dețin în exploatare peste 30% din suprafața arabilă a țării. 65% din fond va fi contribuție națională, iar Uniunea Europeană și contribuțiile membrilor vor acoperi restul de 35%.

„M-aş bucura să fie un singur fond mutual la nivel naţional pentru că ar fi mai puternic decât mai multe fonduri mutuale mai mici. Îndemn toţi fermierii ca din 2014 să fie membri ai fondului mutual pentru a fi acoperiţi de riscuri”, a spus ministrul Daniel Constantin.

Bivolița va fi subvenționată separat

La rândul lor, fermierii și specialiștii în agriculură prezenți la întâlnire i-au prezentat ministrului probleme punctuale printre care necesitatea cuprinderii într-o secțiune separată de bovine a bivoliței, o specie pe cale de dispariție care să beneficieze inclusiv de ajutor suplimentar. Ministrul a arătat că se lucrează deja în acest sens, sperându-se ca din 2014 această specie să fie sprijinită separat. Solicitările fermierilor s-au mai referit și la o inechitate între ajutorul de bunăstare pentru porc și pasăre și subvențiile acordate în acest sens la bovine, explicând că implicațiile la bovine sunt mai complexe iar rezultatele apar în trei-patru ani, nu în câteva luni. Discuțiile au cuprins și o regândire a includerii în zone defavorizate a diverselor arii, senatorul Klárik László propunând includerea întregului județ în această categorie, din punct de vedere agricol.

Raportări false despre producția de cartofi

Un subiect aparte a fost cel legat de soarta cartofului covăsnean, iar preşedintele Asociaţiei producătorilor de cartofi Cartofcov, Romulus Oprea, a atras atenția asupra pericolului dispariției cartofului românesc, după ce cartoful de sămânță a dispărut deja, iar institutele de cercetare au fost aproape distruse. Potrivit lui Oprea, în prezent se mai asigură sămânță certificată pentru numai 0,5 % din suprafață, iar producția medie este de cel puțin trei ori mai mică decât în țările europene dezvoltate.

„La APIA s-au înregistrat doar 45.000 de hectare în 2013, așa că aș întreba unde sunt cele peste 250.000 de hectare cu cartof care se raportează anual în statisticile din România…? Cultura cartofului a fost distrusă prin faptul că nu a fost susținută deși munca unui agricultor din acest sector e permanentă și nu sezonieră, comerțul și importurile nu au fost controlate, s-a făcut evaziune fiscală. Lipsa controalelor a dus la introducerea în țară a unor cartofi bolnavi, care au ajuns să îmbolnăvească și culturile noastre. Pe baza actualelor certificate de producător, oricine poate vinde, oriunde, cât vrea, în timp ce producătorii români ajung să-și arunce marfa și să fie acuzați că nu se pot alinia unei piețe care nu e întemeiată pe principii corecte și echitabile. Pe de altă parte, cartoful este discriminat și pe piața proiectelor europene, unde nu e considerat o cultură prioritară și nu s-au calificat proiectele pe cartofi. Nu vrem avantaje, subvenții, ci să fim într-un climat concurențial adecvat, atât”, a spus Romulus Oprea, apreciind că producătorii români sunt puși în concurență neloială cu cei din Vest, pe o piață comună dar nu cu aceleași mijloace tehnice și financiare.

Cartofi străini și scumpi pentru la iarnă

Acesta i-a înmânat ministrului Daniel Constantin un document de două pagini, unde prezintă situația în detaliu și unde a prevăzut și câteva solicitări: încasarea TVA și a impozitului pe profit la nivelurile reale de preț, solicitarea de către România a certificatelor fitosanitare pentru cartofii de import și reînființarea Poliției Fitosanitare, cu rolul de a controla produsele agricole care intră în țară.

În ceea ce privește viitorul imediat, Romulus Oprea a declarat că mai avem cartofi până aproape de iarnă, moment în care cartofii autohtoni se vor termina și vom începe să consumăm cartofi importați.

„Producția nu este bună în acest an, ci mai bună decât anul trecut. E o producție bunicică în județul Covasna, jumătate din județul Brașov și un sfert din Harghita. În rest, pe plan național vom avea probleme, sunt producții mici, iar suprafețele au scăzut drastic. În două-trei luni, prețurile la cartofi vor exploda, nu se vor mai găsi cartofi românești, se vor aduce de afară. Consumatorul român plătește mereu prețuri mari, care nu se întorc niciodată la producătorul român”, a mai spus Oprea.

Poziția acestuia a fost susținută și de șefa Stațiunii de Cercetare a Cartofului Târgu Secuiesc, Mike Luiza, care la rândul său a cerut sprijinul ministerului pentru demararea unor acțiuni de salvare a cartofului și cercetării acestuia.

Ajutoarele de stat, o soluție pentru salvarea cartofilor

Ministrul Daniel Constantin a declarat că va analiza plângerile scrise ale producătorilor de cartofi, arătând că deși cunoștea situația deloc bună, nu o bănuia atât de gravă – de exemplu, suprafețele reale cultivate sunt mult mai mici decât raportările, se pare.

„Agricultorii au tras azi un semnal de alarmă, ca și reprezentanții institutelor de cercetare – cultura cartofului în România, ca și suprafețe, e în declin. Pe piața europeană e o competiție acerbă din punct de vedere al costului de producție și celui de vânzare, poate că aici ar trebui să facem mai mult, să intervenim astfel încât să sprijinim o parte din costurile pe care le au producătorii, să fie competitivi. Vom încerca ajutoarele de stat, ajutoarele naționale complementare, să le dirijăm către cultivatorii cu cartofi, să vedem în ce măsură Comisia europeană va fi de acord...”, a declarat ministrul.

De la Sfântu Gheorghe, Daniel Constantin a plecat să viziteze două ferme de vaci cu lapte din zona Târgu Secuiesc, însă nu înainte de a primi din partea gazdelor cadouri. Președintele CJ Tamás Sándor i-a dăruit o reprezentare în miniatură a unui cuplu de secui, iar Ötvös Mózes a dăruit două sculpturi în lemn – un cal secuiesc pentru ministrul Daniel Constantin, și un țăran desculț cu bocceluța în spate, pentru primul ministru Victor Ponta, cu mesajul că așa vor ajunge agricultorii români dacă nu vor primi sprijinul Statului.