Nemulţumiri masive în rândul medicilor de familie din Judeţul Covasna în urma unor reglementări propuse de CNAS prin Contractul-cadru

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a elaborat un nou proiect al Contractului-cadru, care îşi propune reglementarea condiţiilor prin care se acordă asistenţă medicală, medicamente şi dispozitive medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Proiectul aduce mai multe modificări care îi vizează atât pe furnizorii de servicii medicale, respectiv medicii de familie, cabinetele medicale, spitalele, spitalele de reabilitare şi serviciile paraclinice (laborator şi imagistică medicală), cât şi pe pacienţi. Proiectul ar avea drept obiectiv principal îmbunătăţirea modului de funcţionare a sistemului de sănătate, prin crearea unui cadru care să le ofere mai multe avantaje pacienţilor asiguraţi.

Documentul urmăreşte să aducă schimbări în privinţa asistenţei medicale ambulatorii de specialitate, a asistenţei medicale spitaliceşti, a consultaţiilor de urgenţă la domiciliu şi a activităţilor de transport sanitar neasistat (prin introducerea sistemului de urmărire prin GPS a mijloacelor de transport), a medicamentelor cu sau fără contribuţie personală etc.

Eliminarea limitei minime de pacienţi pentru medicii de familie

Între reglementările propuse de noul Contract-cadru emis de CNAS sunt câteva care îi nemulţumesc pe medicii de familie. O primă modificare de acest gen, prin care se urmăreşte încurajarea medicilor tineri de a intra în sistem, este aceea care prevede eliminarea limitei minime de pacienţi pentru semnarea unui contract între medicii de familie şi Casa de Asigurări. Mai exact, aceştia vor putea semna contractul chiar dacă nu vor avea minimum 800 de pacienţi înscrişi. Deşi la o primă vedere măsura pare binevenită, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din judeţul Covasna, dr. Lucia Şereş, a dorit să puncteze câteva consecinţe negative pe care modificarea le poate atrage după sine. Schimbarea oferă libertatea oricărui medic de a-şi deschide cabinet de medicină de familie, însă poate duce la o concurenţă neloială. Medicii care îşi deschid cabinet pot să facă o serie de campanii publicitare mincinoase, promiţând fel de fel de servicii pe care poate nici nu le au, doar pentru a atrage un număr cât mai mare de pacienţi, astfel încât aceştia să ajungă să se plimbe de la un medic de familie la altul.

„Pacienţii noştri sunt înscrişi la noi de ani de zile. Îi cunoaştem foarte bine atât pe ei, cât şi familiile din care provin. Stabilitatea la medicul de familie este foarte importantă pentru că numai în felul acesta ajunge medicul să îşi cunoască bine pacienţii, cu toate problemele lor, şi să ştie ce să le facă. Altfel, prin concurenţă neloială, sunt bani aruncaţi pe fereastră” – a precizat Lucia Şereş.

Medicii de familie apelează la susţinerea pacienţilor

O altă modificare propusă de Contractul-cadru se referă la ponderea mai mare pe serviciu în cabinetele medicilor de familie. În loc să primească 50% pentru ponderea pe serviciu şi 50% pentru ponderea pe pacientul asigurat, cum se întâmplă în prezent, medicii ar putea primi 20% pentru ponderea pe asigurat şi 80% pentru ponderea pe servicii acordate. Din punctul de vedere al medicilor de familie, aşa cum ne-a precizat Lucia Şereş, modificarea aceasta nu se justifică atât timp cât nu se pot oferi mai mult de 20 de consultaţii.

„Nu vedem nicio îmbunătăţire de care pacientul care plăteşte la CNAS ar putea beneficia prin măsurile propuse de noul Contract-cadru. N-am înţeles nici noi de ce se doreşte introducerea acestor măsuri. Cert este că, în fiecare an, în luna aprilie, în loc să ne vedem de treburile noastre, trebuie să ne ocupăm de semnarea câte unui Contract-cadru, care aduce în fiecare an modificări” – a afirmat preşedintele medicilor de familie asociaţi din Covasna, care a îndemnat pacienţii să îi susţină în demersul de respingere a modificărilor propuse de CNAS.

„Vrem ca pacienţii să fie alături de noi şi să ne susţină pentru că vor fi proteste. Ei trebuie să aibă în vedere faptul că toate cabinetele medicilor de familie sunt în primul rând o frână în calea aruncării banilor pe fereastră”, spune dr. Lucia Şereş.

Vorbind despre acest aspect al ponderii pe servicii, Managerul Spitalului Judeţean Covasna, András-Nagy Róbert, a prezentat problema dintr-o altă perspectivă: „Este scris în toate cărţile de economie sanitară că ponderea finanţării nu se face după numărul de pacienţi, ci după efectuarea serviciilor, ceea ce creează un echilibru de finanţare şi le aduce pacienţilor un avantaj, prin posibilitatea de a beneficia de mai multe servicii de la medicul de familie.”

Bonusuri pentru medicii din mediul rural

O altă schimbare importantă pe care o propune CNAS prin Contractul-cadru este aceea a încurajării medicilor de a activa în mediul rural, prin acordarea de bonusuri şi sporuri mai mari. Contractul nu vorbeşte însă şi de eventuale modalităţi prin care medicilor li s-ar putea oferi condiţii optime pentru practicarea meseriei în zonele respective. „Dacă se primeşte un bonus suplimentar de instalare, probabil că medicii se vor instala şi într-un sat, mai ales în condiţiile în care piaţa din mediul urban este destul de ocupată” – spune András-Nagy Róbert. Deşi există dezavantaje reale, medicii care ar alege să lucreze în aceste zone nu s-ar putea teme printre altele şi de plafonare la nivel profesional, mai arată el. „Fiecare medic, după rezidenţiat, a ales o specializare şi este obligat să meargă la cursuri periodice de perfecţionare. Deci pericolul plafonării nu există. În plus, dacă aleg să fie medici de familie, ar trebui să se gândească şi la necesităţile populaţiei. De aceea, în cazul în care nu pot avea praxis în mediul urban, trebuie să se îndrepte şi către mediul rural”, mai spune managerul Spitalului Judeţean.

Pe de altă parte, din punctul de vedere al Luciei Şereş, măsura de eliminare a numărului minim de pacienţi ar afecta în mod direct şi mediul rural, unde, în loc să se soluţioneze o problemă, se vor naşte altele. „Nu concurenţa ne supără, ci faptul că satele rămân fără medici la ţară pentru că, nemaifiind condiţionaţi de numărul de pacienţi, toţi vor opta pentru mediul urban. Nimeni nu îşi doreşte să profeseze prin noroaie, la urma urmelor”, ne-a spus Lucia Şereş.

Cât despre condiţiile de lucru în mediul rural, managerul Spitalului Judeţean a spus că, într-adevăr, problema este una sensibilă. Începând cu 2010, de pildă, spitalele au intrat în subordinea consiliilor judeţene. În felul acesta deciziile legate de sănătatea oamenilor au fost aduse la nivel local. „În Covasna, Consiliul Judeţean a iniţiat un program de reabilitare a cabinetelor medicale din mediul rural. Avem de-a face deci cu un demers făcut de comunitate. Mai mult, Consiliul Judeţean Covasna s-a angajat să ofere locuinţe de serviciu pentru medici. Acestea sunt doar câteva dintre facilităţi, dar, pentru o mai bună şi mai clară funcţionare a sistemului, ar fi necesar ca, la nivel guvernamental, să se stabilească un buget alocat unui judeţ, pentru că au existat în ţară cazuri în care consiliile judeţene nu au acordat finanţări pe acest segment. Nu este o idee bună să se lase lucrurile la latitudinea consiliilor judeţene” – a subliniat András-Nagy Róbert.

Modificări cu privire la cardul de sănătate

Contractul-cadru mai are în vedere şi câteva modificări cu privire la cardul de sănătate. În privinţa acestuia, având în vedere faptul că mai multe organizaţii religioase au solicitat de la CNAS găsirea unor soluţii alternative, prin Contractul-cadru instituţia le-ar oferi celor care refuză cardul din motive religioase sau de conştiinţă, posibilitatea de a prezenta, de la 1 mai, o adeverinţă de asigurat, cu valabilitate de trei luni, atunci când beneficiază de asistenţă medicală, medicamente sau dispozitive medicale. Măsura nu reprezintă un pericol în ceea ce priveşte împuţinarea numărului de utilizatori ai cardului de sănătate. „Ar fi un proces destul de anevoios pentru oameni să solicite aceste adeverinţe de fiecare dată când au nevoie. Prin urmare, folosirea cardurilor este un avantaj pentru toată lumea” – spune András-Nagy Róbert.

În ceea ce priveşte contribuţia personală a pacienţilor asiguraţi pentru anumite servicii medicale sau medicamente în spitale, András-Nagy Róbert a spus: „Aici este o anomalie. Ar fi normal ca orice modificare să fie însoţită de o finanţare echitabilă în sistem. Mai exact, orice fel de reformă ar trebui însoţită de un buget corespunzător. În cazul în care nu este, practic, degeaba va fi adusă o altă normă. Va fi doar o birocraţie în plus, iar avantajul direct asupra pacientului nu se va vedea. Dacă bugetul nu va fi corespunzător funcţionării spitalelor, vor exista mereu probleme de malfuncţionare în spitale.”

Stipulările Contractul-cadru sunt doar propuneri în fază de proiect şi vor putea suporta modificări. De aceea, Asociaţia Medicilor de Familie este hotărâtă să facă toate demersurile necesare pentru eliminarea reglementărilor pe care le consideră dezavantajoase atât pentru medicii de familie, cât şi pentru pacienţi. „Nu suntem de acord şi vom merge până la nesemnarea contractului” – ne-a declarat Lucia Şereş.