Majoritatea liceenilor din municipiul Sfântu Gheorghe au prima experienţă sexuală la 17,5 ani şi intenţionează să se căsătorească abia după împlinirea vârstei de 26 de ani, relevă un studiu efectuat recent de Universitatea Sapientia.

Sociologul Solyom Andrea a declarat că studiul, care a avut ca scop identificarea caracteristicilor socio-demografice ale elevilor şi familiilor acestora, a modului de viaţă şi intenţiilor în planificarea carierei şi vieţii personale, relevă că tinerii îşi petrec majoritatea timpului liber pe internet, întâlnindu-se cu prietenii, uitându-se la televizor, făcând sport, frecventând diverse baruri şi magazine, fiind mai puţin interesaţi să meargă la spectacole de teatru sau să citească o carte.

Potrivit cercetării efectuate pe un eşantion de aproape 650 de elevi români şi maghiari, majoritatea tinerilor au avut prima experienţă sexuală în jurul vârstei de 17,5 ani, ar vrea să se mute de la părinţi la 21 de ani, să trăiască în concubinaj începând de la 23 de ani şi să-şi întemeieze o familie în jurul vârstei de 26,5 ani. Peste 63% dintre respondenţi au menţionat că ar dori să aibă doi copii, 14% un copil, peste 17% vor trei copii sau mai mulţi, iar diferenţa de aproape 5% nu doresc să devină părinţi.

Acelaşi studiu relevă că peste 45% dintre liceenii intervievaţi vor să-şi continue studiile la o universitate din ţară sau străinătate, iar jumătate dintre cei care ar dori să se angajeze după absolvirea liceului ar prefera să lucreze în străinătate, preponderent în Germania, Anglia, Ungaria şi Italia. În găsirea unui loc de muncă tinerii se bazează mai mult pe familie, rude, prieteni, cunoştinţe şi internet şi mai puţin pe ajutorul şcolii sau al birourilor de mediere a forţei de muncă.

Cât priveşte cunoaşterea unei limbi străine de circulaţie internaţională, studiul relevă că elevii de naţionalitate română cunosc mai bine limba engleză, în timp ce maghiarii sunt mai buni la germană. Concret, 10% dintre elevii maghiari şi 2,8% dintre români nu ştiu deloc limba engleză, 80% din total vorbesc această limbă la nivel de bază sau mediu, iar 10% dintre maghiari şi 17% dintre români sunt la un nivel avansat. Cât priveşte germana, 37% dintre maghiari şi 62% dintre români nu ştiu aproape deloc, iar 7%, respectiv 5%, vorbesc bine această limbă.

Potrivit studiului, circa 95% dintre tinerii maghiari trăiesc în familii omogene din punctul de vedere a naţionalităţii, în timp ce tinerii români trăiesc în proporţie de 91% în familii omogene. Maghiarii se caracterizează prin folosirea mai eterogenă a limbilor română şi maghiară în spaţiul public, respectiv la cumpărături, la şcoală, la medic, Primărie, mass-media, în timp ce românii folosesc preponderent limba lor maternă.

Studiul a fost efectuat în perioada 22-30 octombrie a.c, pe un eşantion de aproape 650 de elevi români şi maghiari de la nouă licee şi grupuri şcolare din municipiul Sfântu Gheorghe.