În Sfântu Gheorghe, librăriile cu ofertă de carte pot fi numărate degete, iar situaţia celor care caută cărţi în limba română este şi mai dramatică Potrivit unei vorbe înţelepte, “cultura costă”, iar cele mai recente date, fie ele oficiale sau nu, arată că românii sunt din ce în ce mai puţin atraşi de citit şi cumpărat cărţi, îndreptându-se tot mai mult spre reviste de scandal şi articole de pe Internet. Când vine vorba de Sfântu Gheorghe, recentul studiu asupra preferinţelor în cultură vorbeşte despre consumul de spectacole şi muzică, însă nimic despre cel de carte, fie ea

În Sfântu Gheorghe, librăriile cu ofertă de carte pot fi numărate pe degete, iar situaţia celor care caută cărţi în limba română este şi mai dramatică

Potrivit unei vorbe înţelepte, “cultura costă”, iar cele mai recente date, fie ele oficiale sau nu, arată că românii sunt din ce în ce mai puţin atraşi de citit şi cumpărat cărţi, îndreptându-se tot mai mult spre reviste de scandal şi articole de pe Internet. Când vine vorba de Sfântu Gheorghe, recentul studiu asupra preferinţelor în cultură vorbeşte despre consumul de spectacole şi muzică, însă nimic despre cel de carte, fie ea scrisă sau electronică, autohtonă sau străină.

În Sfântu Gheorghe, librăriile cu ofertă de carte pot fi numărate pe degete, iar situaţia celor care caută cărţi în limba română este şi mai dramatică, deoarece, de câţiva ani, nu mai există nicio librărie care să comercializeze aşa ceva. În plus, în multe locuri din oraş, acolo unde pe vremuri erau librării fie au mai rămas doar magazinele de papetărie, fie întregile spaţii s-au transformat în cu totul altceva - de la magazine de haine până la baruri.

Oferte limitate de carte în limba română

Potrivit oamenilor, totul este de fapt un cerc vicios - în vreme ce actualele vremuri nu mai dau timp pentru citit, tot mai puţini oameni caută să cumpere cărţi, iar cei care ar dori să cumpere spun fie că nu au de unde, fie că preţurile sunt foarte mari.

O fostă mare librărie din centrul oraşului s-a adaptat condiţiilor de viaţă tot mai vitrege pentru carte, iar o parte din spaţiul dedicat altădată cărţilor a fost direcţionat comerţului de articole de artizanat sau suveniruri. Tot aici, cititorii pot găsi cărţi de tot felul, însă 90% dintre acestea sunt în limba maghiară. Există şi câteva rafturi cu cărţi în limba română: pe jumătate dintre ele se găsesc cărţi de specialitate - în principal de management, ştiinţe, culegeri şi reţetare de tot felul. În cealaltă jumătate, îşi face loc literatura, însă aceasta vine în cărţi citite deja, deoarece experienţa a dovedit că nu se prea vând cărţile noi în limba română - din cauza numărului mic de cumpărători şi a preţului prea mare al cărţilor.

“Avem zilnic 20-30 de clienţi, însă vânzările sunt slabe, cărţile fiind scumpe. Cărţile în limba română se vând foarte slab şi avem noroc cu secţiunea de anticariat, deoarece foarte mulţi caută aici să găsească diverse titluri. Chiar ne-am gândit să mărim secţiunea aceasta, însă nu avem încă un stoc destul de mare”, ne-a explicat vânzătoarea.

O altă librărie centrală, o poveste şi mai tristă pentru cartea în limba română, deoarece aici nu există nici măcar un titlu pentru cei care ar dori să cumpere. Vânzătoarea se uită mirată când întrebăm de cărţi în limba română şi îşi aminteşte că, dacă au existat cândva, acestea au rămas pe stoc, deoarece nu s-au căutat deloc. La un alt magazinaş de carte, undeva mai departe de centru, iubitorii de carte pot găsi mai multe titluri - atât pe tipăritură nouă cât şi la un raion micuţ de anticariat. Preţurile sunt bune aici, printre cărţile de anticariat găsindu-se titluri mari ale literaturii, în stare fizică bună şi la preţuri ce variază între 10 şi 40 de lei. Din spusele vânzătorului, aici vin să cumpere în general cei care cunosc oferta - în general aceiaşi oameni, pasionaţi de cărţi, însă chiar şi aşa vânzările sunt mici.

Lipsa timpului şi a banilor ne lasă necitiţi

Întrebaţi despre cărţi, cei mai mulţi oameni ridică din  umeri, motivând că nu mai există bani pentru aşa ceva, în vreme ce tinerii pufnesc în râs. A cumpăra carte pare să devină echivalent cu o demodare jenantă, chiar dacă şi printre cei tineri se mai găsesc unii care spun că ar cumpăra, dar nu au de unde.

“Sincer, aş cumpăra cărţi, pentru că-mi place să citesc. Pe vremea părinţilor mei cred că era altfel, de asta am şi acum acasă o bibliotecă impresionantă, care cuprinde majoritatea titlurilor importante din literatura universală şi română. Problema e că mi-aş dori să cumpăr carte din literatura actuală şi nu am de unde. Plus că, din cauză că nu există o librărie, nici nu mai ştiu ce apare dacă nu mă uit pe Internet. Mai fac comenzi pe Internet, dar de acolo îmi iau cărţile care-mi trebuiesc. Cred că ar fi frumos să avem o librărie cu carte în limba română la Sfântu Gheorghe, dar şi preţurile să fie accesibile, că altfel sunt foarte foarte scumpe”, spune Corina, o elevă de 17 ani.

În vârstă de 27 de ani, Răzvan recunoaşte că nici nu-şi mai aminteşte de când nu a mai citit o carte, dar susţine că totuşi cumpără cărţi, atunci când le face cadouri.

“Nu mă atrage cititul cărţilor, dacă mă interesează ceva anume caut şi găsesc pe Internet... nici nu aş avea timp să stau să citesc. Adică, eu cred că vremea poveştilor a cam trecut pentru mine, dacă n-am citit când era cazul nu mă apuc acum. Aşa că citesc ziare şi reviste pe Internet. Dar cumpăr cărţi când fac vreun cadou. Le cumpăr de pe Internet, pentru că în Sfântu Gheorghe nu am de unde. Şi sincer nu mă mir că nu e nicio librărie de carte în limba română - cărţile sunt scumpe şi nu ştiu dacă ar fi chiar o afacere să te ocupi de aşa ceva”, arată tânărul.

“Eu cumpăram cărţi, pe vremuri, atunci când existau librării. Dar acum nu mai cumpăr, pentru că nu am de unde... mă mai uit pe Internet, mai văd preţuri, însă sunt atât de scumpe! A devenit un lux şi cititul, dar este riscant pentru că uite aşa rămân tinerii în urmă, aşa nu pot deprinde drag de cărţi şi apoi ne mirăm că suntem nişte inculţi”, este de părere Camelia, de 32 de ani. Tânăra este mămica unui băieţel de doi ani şi spune că în curând va trebui să facă pe Internet comenzi de cărţi pentru acesta, deoarece din Sfântu Gheorghe chiar nu ar avea unde găsi volume potrivite.

O altă tânără, Simona, în vârstă de 26 de ani, susţine că singura modalitate de a-şi mai achiziţiona cărţi este prin ziarele naţionale care oferă periodic volume de carte - asta nu doar din pricina lipsei de carte în limba română ci şi ca urmare a preţurilor ridicate.

Peter, în vârstă de 53 de ani, este de părere că în actualele vremuri tinerilor nici nu li se mai prea pot părea atrăgătoare cărţile, din moment ce Internetul oferă o viteză atât de puternică de informare, neexistând stimulare pentru cititul cărţii nici în familie şi nici în şcoală. În plus, Peter atrage atenţia că nu doar situaţia cărţilor în limba română este una gravă la Sfântu Gheorghe, ci şi cea a cărţilor în limba maghiară şi că, deşi la prima vedere s-ar putea spune că cele două nu sunt comparabile, dezinteresul pentru cartea tipărită este la fel de mare însă mai puţin sesizabil pentru că etnicii maghiari sunt mai mulţi. Şi la cartea în limba maghiară, preţul ridicat afectează numărul cumpărătorilor, oamenilor fiindu-le imposibil să dea între 50 şi 100 de lei pe o carte, atunci când au salarii lunare de aproximativ 700 sau 800 de lei.

“Sigur, oferta de carte în limba maghiară este incontestabil mai puternică. Dar cu toate acestea, cartea de calitate nu este accesibilă, fiind răsturnat raportul între preţ şi posibilitatea cumpărătorului. Pe de altă parte, dacă editurile ar vinde sub preţ, ar ajunge să se închidă. În acelaşi timp, tinerii nu mai preţuiesc cărţile, nu înţeleg că trebuie să ai o relaţie specială cu acestea, că există un dialog, un ritual între cititor şi carte. Cei care citesc cărţi trăiesc în trecut - în sensul bun, în vreme ce Internetul e un hamburger, un fenomen consumist, dar de viitor”, explică Peter.

Oamenii citesc cu împrumut

Chiar dacă în Sfântu Gheorghe cărţile nu se prea cumpără, dincolo de bani intervenind, desigur, şi statutul de oraş provincial, în care evenimentele literare sunt destul de rare şi deci nici cititorii nu sunt stimulaţi, Biblioteca Judeţeană are totuşi peste 7500 de cititori constanţi de la un an la altul.

“Cu un dezinteres manifestat la nivel general pentru carte, noi ne bucurăm de faptul că numărul celor înscrişi şi activi la Biblioteca Judeţeană nu scade, de la un an la altul. Am observat totuşi o tendinţă de interes crescut pentru cartea electronică şi materialele audio şi încercăm să ne axăm acum pe achiziţionarea acestora”, a declarat directorul Bibliotecii, Szonda Szabolcs.

Cifrele pe 2010 arată că românii citesc tot mai puţin. Preţul mediu al unei cărţi este 20 de lei, ceea ce explică faptul că jumătate din cărţile cumpărate în 2010 au fost volume distribuite la chioşcuri, la ofertă. În România, consumul de carte este de 1 volum/locuitor faţă de opt-zece volume în Polonia sau Ungaria. Potrivit unor date la nivel naţional, comportamentul de consum în 2010 a fost dominat de orientarea spre promoţii şi reduceri.  Cea mai vândută carte a anului 2010 a fost "Şi noi ce mai mâncăm" de Gheorghe Mencinicopschi. În 2010, românii au citit beletristică (27,1%), carte pentru copii (18,1%), hobby (10,6%) sau autoeducare (10,3%).