Octogenarul Ötvös Mózes a fost reales vineri preşedintele AJCB Covasna

În prima adunare generală de anul acesta a membrilor Asociației Județene a Crescătorilor de Bovine (AJCB) Covasna s-a decis ca pentru următorii patru ani Ötvös Mózes, ajuns anul acesta la frumoasa vârstă de 80 de ani, să păstreze pentru al treilea an consecutiv mandatul de președinte. În cadrul aceleiași întâlniri, la care au luat parte fermieri din fiecare localitate a județului, s-a stabilit și componența comitetului de conducere al Asociației. În fața celor prezenți, s-a prezentat un raport al ultimilor ani, dar și obiectivele asumate de organizația cu peste 4.200 de membri cotizanți.

„Preşedinte pe viaţă”

Mai în glumă mai în serios, Ötvös Mózes a primit din partea membrilor Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Bovine Covasna titlul de „preşedinte pe viaţă”, titulatură însoţită de laude argumentate şi susţinute de munca depusă de acesta până în prezent în lupta pentru drepturile micilor fermieri din judeţ.

„Vă mulţumesc pentru faptul că m-aţi reales şi că aveţi încredere în mine. Eu garantez că în continuare voi lucra şi mai bine şi cu şi mai multă ambiţie ca până acum. Dacă simt că nu mai pot, atunci o să adun conducerea asociaţiei şi o să discutăm problemele împreună. (...)  Nu uitaţi că ne putem obţine drepturile numai în comun, numai dacă luptăm împreună, fără excepţie, cot la cot şi cei din zona Sfântu Gheorghe, şi cei din zona Întorsurii şi aşa mai departe”, a transmis în faţa celor prezenţi preşedintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Bovine, Ötvös Mózes.

Din conducerea AJCB Covasna mai fac parte vicepreşedinţii Koos Karoly, Constantin Vlad, Jako Tibor şi Farkas Sandor. Bende Kalman, Bocskor Laszlo, Ioan Dragomir, Bende Szilard şi Csutka Attila au fost aleşi membri în consiliul de conducere, Ötvös Dalma – secretara organizaţiei, iar Sorban Miklos şi Puskas Sandor – în funcţiile de cenzori.

Propunere: angajarea unui director executiv în cadrul Asociaţiei

Chiar dacă în prezent în cadrul Asociaţiei există 29 de locuri de muncă ocupate, Könczei Csaba, directorul executiv al Direcţiei Agricole, a propus celor prezenţi să se gândească pe viitor dacă nu ar fi oportună angajarea unui director al Asociaţiei, mai ales având în vedere volumul mare de muncă pe care îl presupune coordonarea unei astfel de organizaţii. O parte din cei prezenţi au sprijinit ideea din motive de eficientizare, iar o altă parte s-a opus, dat fiind faptul că şi aşa finanţele organizaţiei sunt drămuite cu greu, în principal pentru că nu toţi membri au cotizaţia plătită la zi.

„Am văzut că volumul de lucru în asociaţie, având în vedere cele 10.500 de capete de bovine în controlul oficial, a crescut foarte mult. Chiar dacă sunt angajate 29 de persoane pentru a gestiona acest volum de lucru, eu propun o organizare cât mai riguroasă”, a spus Könczei Csaba, subliniind necesitatea coordonării subfilialelor locale ale asociaţiei cu preşedinţi, dar şi prin angajarea unui director executiv la biroul judeţean.

„Este nevoie de un specialist lângă domnul Ötvös, permanent. (...) Dacă toţi dintre noi am plăti cotizaţiile, eu pot să afirm că vom avea bani suficienţi să plătim un director executiv. Propunerea este una binevenită. Cred că avem nevoie ca un om să fie permanent la birou lângă domnul preşedinte”, a spus unul dintre participanţi într-o luare de cuvânt.

Soluţia aprobată de toţi cei prezenţi a fost ca în viitor să se convoace o şedinţă extraordinară, după ce în prealabil se va modifica statutul organizaţiei, şi atunci, cu subiectul introdus pe ordinea de zi, să se voteze democratic adoptarea sau nu a deciziei de a angaja un director executiv.

AJCB Covasna – un model pentru organizaţiile din toată ţara

Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Bovine Covasna a fost condusă cu mână de fier de preşedintele Ötvös Mózes încă din anul 2008. Într-un raport prezentat în faţa celor prezenţi la Adunarea Generală de vineri, s-a arătat că această organizaţie, care luptă pentru drepturile micilor fermieri din judeţ, s-a dovedit de multe ori un exemplu pentru alte asociaţii din ţară.

„În domeniul ameliorării efectivelor de animale Asociaţia noastră a fost prima din ţară care a obţinut acreditarea pentru efectuarea controlului oficial al producţiei de lapte ca primă etapă obligatorie în vederea înscrierii în Registrele Genealogice ale rasei”, a spus, printre altele, coordonatorul activității tehnice a Asociației, dr. Ştefan Codleanu.

„În fiecare an legislaţia a fost îmbunătăţită prin una sau două observaţii care au venit de la judeţul Covasna. Şi nu e lucru puţin! În fiecare an au venit îmbunătăţiri sugerate de covăsneni. Asta înseamnă că aici lucrurile sunt foarte bine puse la punct şi sunt oameni care se interesează şi muncesc pentru asta. Contează foarte mult mai ales faptul că în Covasna sunt 11.000 de capete de bovine în controlul oficial al producţiei, din 110.000 de capete la nivel de ţară, deci 10% din efectivul de bovine în control oficial sunt din judeţul acesta. Asta nu înseamnă că aici sunt mai multe animale ca în alte judeţe, ci că aici sunt mai multe animale de foarte bună calitate, care dau valoare genetică foarte mare”, a subliniat directorul APIA Covasna, Marius Popica.

Potrivit raportului oficial al Asociaţiei, întâlnirile informative periodice în toate zonele din judeţ, întâlnirea şi comunicarea cu persoane din conducerea Ministerului Agriculturii, dar şi participarea şi organizarea de proteste s-au dovedit a fi utile şi eficiente în atingerea scopului pe care Asociaţia l-a asumat încă de la început: „apărarea intereselor membrilor săi şi anume a crescătorilor de bovine din judeţul Covasna, indiferent de dimensiunea exploataţiei”.

Obiectivele AJCB Covasna – foarte clar structurate

Conducerea asociaţiei a prezentat în faţa membrilor prezenţi la adunarea generală şi obiectivele pe care le are în continuare în vedere.

„Asociaţia îşi menţine în continuare rolul de apărătoare reală a drepturilor crescătorilor de bovine în principal. Ca proiecte de viitor vom milita în continuare pentru: stabilirea unei strategii naţionale a preţului laptelui; respectarea termenelor de plată a subvenţiilor; stabilirea unei legislaţii stabile privind regimul înstrăinării pământurilor care să protejeze elementul autohton; simplificarea accesului la fonduri europene şi asigurarea de personal calificat la întocmirea proiectelor, protejarea producţiilor animaliere sau agricole autohtone; consultarea permanentă a asociaţiilor din domeniu în toate situaţiile în care se emit acte legislative ce vizează sectorul agricol”, a mai spus dr. Ştefan Codleanu.