Consiliul Județean Covasna a decis ca, începând de anul acesta, Ziua Europei să fie marcată la Sfântu Gheorghe printr-o sărbătoare a celebrului cozonac secuiesc, kürtőskalács, considerat un simbol al culturii zonei. Astfel, sâmbătă, 9 Mai, în perimetrul din fața hotelului Bodoc, s-a desfășurat prima ediție a Festivalului Kürtőskalács, care a constat într-un concurs de preparare a produsului și care a cuprins în programul său și un număr de evenimente artistice, derulate în timp ce concurenții se întreceau în frământat și copt.

„Pentru că azi e Ziua Europei, ne-am gândit să facem o festivitate a kürtőskalács-ului, pentru că acest preparat are opt, nouă verișori de care lumea nu știe. Ca fiecare națiune, și noi suntem tare mândri că avem un produs, care și prin formă este ceva unic, și prin nume, care nu se poate traduce” – ne-a spus președintele Consiliului Județean, Tamás Sándor. Acesta a mai făcut câteva precizări legate de produsul în jurul căruia s-a organizat festivalul. Din informațiile transmise de el, reiese că prima atestare documentară a kürtőskalács-ului s-a făcut în 1450, într-un document de la Universitatea Heidelberg, unde se precizează că este un produs specific nemțesc, ce poartă numele de Spiesskuchen. Ulterior, în 1547, apare și un document maghiar care pomenește produsul, însă pentru detalii privind originea kürtőskalács-ului, a variantelor de rețete și a formelor de cozonaci înrudite cu acesta, Consiliul Județean, împreună cu Centrul de Informare Europe Direct, care este și co-organizator al festivalului, a elaborat atât un pliant de prezentare în 15 limbi, cât și o carte care este scrisă în maghiară și urmează a fi tradusă în română și engleză. Astfel, produse similare cu renumitul cozonac secuiesc apar în Lituania și Polonia sub numele de Šakotis, în Cehia și Slovacia, unde este denumit Trdelnik, dar și în state precum Germania, Suedia, Austria sau Franța.

Ca în cazul oricăror obiceiuri sau produse culinare vechi de secole, și în jurul kürtőskalács-ului s-a construit o legendă. Potrivit acesteia, primul kürtőskalács a fost copt în zona Covasna-Harghita cu scopul de a-i induce în eroare pe tătarii care invadau teritoriul la acea vreme.

Programe culturale de Ziua Europei

Sărbătoarea kürtőskalács-ului a constat într-un program artistic care a cuprins o serie de spectacole de dans popular, susținute de mai multe ansambluri folclorice, precum și un concert acustic al formației Selfish Murphy, care a cântat melodii irlandeze. „E Ziua Europei și colegii s-au gândit să aducă ceva și din afara țării, din Europa, iar ei ni s-au părut cei mai potriviți pentru că interpretează muzică irlandeză” – ne-a spus reprezentantul Asociației pentru Dezvoltarea Turismului din județul Covasna, Albert Zoltán.

Cei care s-au plimbat prin spațiul de desfășurare a evenimentului au putut vedea și statui vii, s-au putut informa la centrul de informare EU și și-au putut distra copiii la „Colțul fermecat”, unde, pe lângă trenulețul din geamantane și plimbări cu roaba, cei mici au putut participa la ateliere în cadrul cărora au învățat să frământe aluat și să folosească lâna vopsită ca materie primă pentru confecționarea de jucării.

În crearea unei atmosfere de sărbătoare, organizatorilor li s-au adăugat chiar și concurenții, care au respectat cerințele de a purta haine tradiționale și de a veni în întâmpinarea publicului cu un design atrăgător al standului. Remarcabil în acest sens a fost standul echipei „Îngerii păzitori”. Dând dovadă de o remarcabilă inventivitate, aceștia au adus cu ei o bicicletă pe care au transformat-o într-o mașină de copt kürtőskalács. „Nu o folosim în mod obișnuit. Am adus-o aici pentru prezentare și divertisment. Dar ea poate fi folosită. Dacă pedalezi câteva minute, iese un kürtős foarte bun. Noi și muncim, și facem fitness. Noi nu am venit neapărat să câștigăm. Am venit să ne distrăm, să ne simțim bine și să facem ambianță” – ne-a spus Szabó Mihály, un membru al echipei.

Tot în spirit de glumă, o echipă de bărbați din Covasna s-a pregătit pentru prânz cu o formă de kürtős mai puțin obișnuită, realizat dintr-un șir de cârnați. „Doctorul ne-a spus să nu mâncăm prea mult cozonac că facem diabet și ne-am gândit să facem un cozonac bărbătesc” – ne-a spus unul dintre concurenții inventivi, care a adăugat că el și colegii săi nu se tem că, în loc de diabet, le-ar putea crește colesterolul de la produsul preparat din carne.

Probe grele pentru profesionişti

La concursul de realizare a cozonacului secuiesc au participat 13 echipe, între care zece s-au înscris la secțiunea amatori și numai trei la profesioniști. S-ar părea că probele au fost mult mai dificile pentru categoria a doua, ceea ce explică numărul mai mic de participanți. „La profesioniști am avut niște criterii aparte. Sunt niște rude ale kürtőskalács-ului care trebuiau pregătite. Trebuie să ne dăm seama că acesta este și trebuie să rămână un produs tradițional preparat cu unt, cu ouă de casă... căci așa este cel mai gustos” – a precizat Albert Zoltán. Cei mai curajoși dintre participanții la concurs au prezentat și „rude” ale cozonacului secuiesc precum Prugeltorte, din Austria, sau Spettekaka, din Suedia.

Preparatele au fost evaluate de un juriu compus din specialiști în domeniu. Printre aceștia, a putut fi remarcat cofetarul Farkas Ferenc, cel care în luna martie a realizat Castelul Peleș din cocă, câștigând locul I la secțiunea de creație artistică din cadrul expoziției GastroPan de la Târgu Mureș.

În cadrul concursului a existat o singură echipă românească, cea compusă din membri ai Asociației de Tineret Ecou. Cu ajutorul unei cunoscătoare a rețetei de preparare și coacere a aluatului, ei au reușit să realizeze primul kürtős din viața lor, pentru care au primit și un premiu special din partea juriului. „A fost greu pentru prima oară. N-am mai făcut niciodată și ne-am străduit. A fost ciudat. Adică, prima oară era atât de lipicios până l-am mai frământat, dar am urmat indicațiile și sperăm să iasă bine” – ne-a povestit Alexandra Subțirelu, care a spus că preparatul lor a urmat rețeta prezentată în pliantul realizat de organizatori.

Ceilalți concurenți câștigători au primit ca premiu mai multe dispozitive de coacere a celebrului produs secuiesc. Pe lângă aparatele moderne de preparat, concurenții câștigători au primit și niște dispozitive de secol XIX, realizate din ceramică, pe care le foloseau oamenii pentru coacerea kürtőskalács-ului.

Organizatorii sunt hotărâți să facă o tradiție din acest eveniment: „Vrem să facem o tradiție din acest festival și să scoatem în evidență produsul cât mai bine. Îi vom sprijini pe cei care fac kürtőskalács, cu informații corecte, cu rețete tradiționale și cu pliante în diferite limbi, pentru că dacă omul se duce să vândă atunci să poată să dea un pliant în limba celui care cumpără, așa încât acesta să știe ce mănâncă” – a spus Tamás Sándor, care este convins că festivalul are și o componentă economică prin faptul că este o modalitate de a-i susține pe producătorii care trăiesc de pe urma comercializării cozonacului secuiesc.

Sărbătoarea inițiată de Consiliul Județean a fost percepută diferit de oamenii din oraș. „Îmi place foarte mult ideea. Eu sunt o mare iubitoare de kürtős și, cu toate astea, nu știam că el există și în alte țări, sub alte forme. Mi se pare foarte interesant” – a spus o tânără care participa la eveniment.

„Este o inițiativă bună, dar cred că ar fi trebuit să facem mai curând o sărbătoare în care să promovăm și produse tradiționale românești. Plăcinta sau cozonacul că tot are o rețetă asemănătoare. În definitiv, kürtős-ul nu este singurul produs care putea fi ales pentru un asemenea festival” – a fost părerea unui domn.