Angajaţii Inspectoratului Judeţean de Jandarmi (IJJ) Covasna au donat joi peste o sută de cărţi elevilor de la Şcoala Generală din localitatea Băcel, în cadrul unei acţiuni premergătoare Zilei Internaţionale a Copilului.

„Anul acesta ne-am dorit să facem ceva mai deosebit de Ziua Copilului, în fiecare an am făcut exerciţii demonstrative la care i-am invitat, şi am zis că ar fi util dacă în acest an am face o donaţie de carte, pornind şi de la zicala românească „Ai carte, ai parte!”, cu cât citeşti mai mult cu atât ştii mai multe şi îţi va fi mai uşor în viaţă. Am ales o şcoală dintr-o localitate mai izolată, să spunem aşa, iar în achiziţionarea cărţilor ne-am orientat după tematica de pregătire a elevilor. Fiecare coleg a contribuit benevol cu o sumă de bani, în funcţie de posibilităţi, şi aşa am reuşit să cumpărăm aproape 120 de volume. Şi în ceilalţi ani ne-am mai implicat în astfel de acţiuni, spre exemplu, în preajma sărbătorilor de iarnă am făcut donaţii persoanelor de la Casa de bătrâni din Hăghig şi vrem să continuăm aceste activităţi. E important ca Jandarmeria să fie aproape de comunitate, oamenii să ne perceapă şi altfel decât aşa cum ne văd în cadrul misiunilor pe care le avem. Meseria de jandarm nu e uşoară, presupune pasiune, responsabilitate şi implicare şi ne-am bucura dacă o parte dintre copiii cu care ne-am întâlnit azi vor îmbrăţişa această carieră”, a declarat comandantul Jandarmeriei Covasna, maiorul Adrian Nichifor.

Jandarmii au donat şcolii din Băcel şi un drapel naţional, care a fost arborat pe un catarg în curtea acestei unităţi de învăţământ în cadrul unei ceremonii în care a fost intonat Imnul de Stat al României.

În cursul zilei de vineri, 25 de elevi ai acestei şcoli vor vizita Grădina Zoologică din Braşov şi un centru de divertisment pentru copii, împreună cu reprezentanţi ai Jandarmeriei Covasna.

În satul Băcel, aflat la doar câţiva kilometri de municipiile Sfântu Gheorghe şi Braşov, trăiesc aproape 500 de oameni. Drumul care duce în sat nu e asfaltat, în localitate nu există cămin cultural, nici dispensar, iar grădiniţa funcţionează într-o clădire care se dărâmă. Localnicii sunt supăraţi pentru că satul a fost lăsat „de izbelişte” de autorităţi, în timp ce în centrul comunei, la Chichiş, s-au găsit bani pentru asfalt nou, iluminat public, şcoală, cămin cultural, băncuţe, parc şi chiar şi pentru o fântână arteziană.

„Vedem că în partea unde locuiesc maghiari se construieşte, se modernizează, iar în partea unde suntem români nu se mişcă nimic. Se putea face şi la noi, se pot accesa fonduri europene, s-ar putea găsi o soluţie dacă s-ar vrea. În sat sunt tineri, sunt familii cu copii, dar dacă merge treaba aşa o să fim nevoiţi să părăsim satul că aşa nu putem trăi la nesfârşit. Suntem în secolul 21, iar noi n-avem nici asfalt”, a declarat Ioan Floroiu, un tânăr care lucrează la brutăria din sat.

„Drumul, drumul şi dispensarul medical, asta e principalul. Drept e că nici nu are unde să vină medicul că nu are dispensar. Să tot fie vreo doi, trei ani, patru de când n-o mai venit pe la noi. Dacă e ceva, oamenii merg la Chichiş cu maşina, pe jos, cu bicicleta, care cum poate, sunt înscrişi la medici din Braşov şi din localităţile din jur”, spune un alt sătean.

„În centrul comunei la Chichiş au făcut fântână arteziană, au pus 12 coşuri de gunoi în curtea căminului şi la noi nici unul, şi fântâna funcţionează că e făcută ca lumea. Noi aici am cerut măcar un hidrant, de nu ştiu câţi ani am cerut, că dacă vin pompierii nu au unde să alimenteze o maşină cu apă dacă trebuie. Nu s-a făcut nimic pentru noi”, a declarat un alt localnic, Sebastian Marin.

Educatoarea Carmen Marin spune că clădirea grădiniţei nu a fost reabilitată pentru că a fost revendicată de Parohia ortodoxă şi se află în litigiu. Fără ajutorul părinţilor şi al sponsorilor, copiii n-ar fi avut apă la chiuvetă şi ar fi folosit în continuare cele două toaletele din curte.

Primarul Santa Gyula a declarat că proiectele de infrastructură elaborate pentru satul Băcel au trebuit reactualizate pentru a putea fi depuse spre finanţare din fonduri europene, iar acestea vizează asfaltarea drumului şi alimentarea cu apă potabilă.