Pentru omul care își conștientizează existența pe Terra și în Univers, nevoia de a-și explica proveniența, rostul și direcția către care se îndreaptă a condus la nașterea unei diversități de explicații științifice, filosofice și religioase. Între toate, cea mai puternică și mai greu de tăgăduit a rămas religia. De-a lungul mileniilor, în culturile umanității s-au născut și au murit zeci de zeități, fiind înlocuite cu altele care păreau mai plauzibile și mai capabile să ofere protecție și explicații pentru misterele existențiale. În ultimii mai bine de 2000 de ani, creștinismul a reușit nu doar să se mențină necontestat, ci să se și extindă de la un continent la altul, astăzi fiind încă una dintre religiile de referință ale lumii.

Ortodoxismul la loc de cinste în România

În România zilelor noastre, creștinismul de tip ortodox este cea mai răspândită formă de religie, statisticile arătând nu o dată că bisericile din țară depășesc numeric școlile și spitalele. Înaine de a avea încredere în forțele proprii, oamenii par a simți o nevoie avidă de protecția unui Dumnezeu de voia căruia depinde întreg cursul lor existențial. Și pentru ca ruga pe care o înalță către acesta să nu fie transmisă în neant, ei folosesc ca intermediar icoana, pe care uneori o investesc cu atâta încredere, încât ajung convinși de pute­rile tămăduitor-miraculoase ale acesteia. Cei mai mulți nu se mulțumesc să meargă la biserică, ci vor să aibă o icoană protectoare în propriile case.

Icoanele – de la obiect de cult, la obiect comercial

Astfel, în contextul dat, icoana, acest intermediar de bază între om și divinitate, devine și un obiect comercial care poate genera profituri considerabile pentru cei ce o produc. Un exemplu de acest gen se regăsește în județul Covasna, la Coșeni, unde funcționează socie­tatea comercială Artizanat Opaiț, care produce și comercializează mii se icoane pe lemn.

Conștienți de valoarea spirituală, dar și de cea artistică a icoanelor, deținătorii companiei urmăresc să scoată pe piață icoane de o calitate incontestabilă, atât din punctul de vedere al materia­lului pe care sunt construite, cât și din punctul de vedere al felului în care sunt executate. În acest scop, în cadrul societății lucrează 25 de pictori, care beneficiază de un atelier cu toate dotările necesare și care pictează exclusiv pe lemn de brad foarte bine uscat. „Având clienți din ce în ce mai mulți, ne-am putut permite o dezvoltare, în sensul de a crește numărul de pictori, să creștem numărul și diversitatea modelelor de icoane. S-a creat în douăzeci și ceva de ani un stil al firmei. Stilul nostru – dacă e nu e prea pretențios să mă exprim așa – este recunoscut în țară, în străinătate. Multitudinea de clienți demonstrează că am reușit să ajungem la un nivel de performanță“, ne-a declarat Codruț Opaiț, conducătorul firmei.

Icoanele Opaiț respectă tiparul canonic

Icoanele de la Opaiț sunt speciale nu doar prin faptul că se reali­zează pe lemn, ci și prin faptul că se fac cu anumite tehnici de pictură. Ele urmăresc cel mai frecvent mode­lele bizantine ale icoanelor, dat fiind faptul că acest stil este dominant în bisericile ortodoxe. „În cazul nostru putem vorbi despre icoane cano­nice, pentru că pictura bizantină este supusă unor canoane. Icoana bizantină este o icoană spiritua­lizată. Expresiile chipurilor nu sunt neapărat ca în pictura renascentistă. Sunt fețe, mâini ascetice.O icoană spiritualizată înseamnă o icoană care să înalțe sufletul spre divin prin simboluri, prin colorit, prin asceză. Pentru aceasta mi se pare icoana bizantină valoroasă“, mai spune Codruț Opaiț.

Investită cu credință și încredere o icoană poate face minuni

În România, mai mult decât în alte zone ale lumii, există o tendință generală a oamenilor de a crede în icoane făcătoare de minuni. Dacă unii nu își explică deloc cum ar putea o simplă pictură realizată de mâna unui om să producă o minu­ne, alții își explică fenomenul prin puterea credinței pe care enoriașul o investește în icoana respectivă. „Minunile se produc în momentul în care sufletul e conectat la divinitate. Poate că nu neapărat legat de un obiect ca icoana, mai degrabă de niște simboluri. Știu că sunt icoane făcătoare de minuni, eu nu neg lucrul acesta. Sunt multe probe probabil care se aduc în sprijinul acestei afirmații, însă cred că orice icoană până la urmă reprezintă o legătură cu divinitatea. Depinde de gradul în care omul crede în divin“, a povestit Codruț Opaiț.

Pictorii au nevoie de o anumită stare pentru a le crea

Dacă în vremurile vechi pictorii de icoane erau adesea oameni care adoptau o anumită conduită religioasă înainte de a începe lucrul, ținând posturi și rugându-se necontenit, astăzi, pictorii lucrează într-un ritm propriu, inspirați de operele lăsate în urmă de artiștii asceți ai timpurilor îndepărtate, însă, în liniștea și concentrarea lor, se simt aproape de divinitate și își pun amprenta sufletească pe fiecare reprezentare a divinității pe care o realizează. „Un pictor care picteză cinci icoane la fel, ele nu sunt totuși la fel, pentru că ele sunt făcute de mână. Pictorul nu e aparat de copiat. O să vedeți icoane care chiar fiind de același model au expresii diferite. Expresia este dată în funcție de starea de spirit a celui care pictează în momentul respectiv“, explică managerul firmei care precizează totodată că un pictor ta­lentat poate realiza într-o zi o icoană genială și, într-o altă zi, dacă nu are starea corespunzătoare, poate face o icoană mediocră. Tocmai pentru că starea este atât de importantă, pictorii de la Opaiț sunt lăsați să lucreze când simt că au randament, nefiind obligați să vină la serviciu după un program de opt ore. Cu toate acestea, viteza lor de lucru pare să fie destul de mare, dacă avem în vedere faptul că, în medie, firma produce peste 1000 de icoane pe lună, bene­ficiind totodată și de un stoc impresionant.

Afacerea nu distruge spiritualitatea

Ceea ce este interesant în toată această afacere cu icoane este faptul că, deși știe cum și cine le produce, managerul firmei continuă să creadă în puterea lor de a aduce liniște și de a conecta omul la divinitate. În loc să le perceapă ca pe simple obiecte comerciale, aducătoare de profit sau ca pe simple tablouri cu o oarecare valoare artistică, el le percepe ca pe niște adevărate simboluri prin care lumea terestră se poate conecta la lumea din dimensiunea încă nepătrunsă de mintea omului, dar atât de bine percepută de sufletul său.

Sinceritatea cu care vorbește des­pre icoane și modul în care le prezintă ar putea fi un alt mic secret al succesuului din spatele afacerii. „Noi nu creăm icoane. Noi practic facem reproduceri după icoane foarte cunoscute sau mai puțin cunoscute. În religia noastră sunt foarte mulți sfinți care au fiecare câte o imagine reprezentată undeva, într-o biserică“, spune Codruț Opaiț, care nu încearcă se supraeva­lueze „marfa“ pe care o vinde.

În orice caz, dincolo de maniera de lucru pe care o descoperi la Opaiț și de modul în care te raportezi la icoane și divinitate, pătrunzând în spațiul de expunere în care zeci de chipuri ale lui Hristos, ale Fecioarei Maria și tuturor sfinților te privesc liniștit și îți induc o stare de relaxare interioară și de protecție față de orice rău, simți că dacă ești ateu te năpădește o nevoie de a te converti la creștinism, iar dacă ești creștin, devii și mai convins că nu puteai alege o cale mai bună.