Puțini dintre noi sunt conștienți de importanța geologiei în viața de zi cu zi. De aceea, cu ocazia Zilei Mondiale a acestei științe, celebrată anual pe 18 septembrie, am discutat cu geologul Gál Ágnes despre rolul pe care îl joacă această ramură în înțelegerea planetei noastre. Pasiunea ei a pornit încă din copilărie, de la drumețiile în natură care i-au stârnit curiozitatea, iar în timp a ajuns să aibă contribuții semnificative în cercetările geologice și în educația viitoarelor generații. Gál Ágnes, originară din Sfântu Gheorghe, spune că geologia nu doar explică lumea în care trăim, ci și ne învață să apreciem complexitatea și frumusețea naturii. Descoperă perspectiva ei asupra acestei științe, în următorul interviu!

- Cum ați descoperit pasiunea pentru geologie și ce v-a determinat să urmați această carieră?

A fost o serie de evenimente. În primul rând, îmi plăceau mult drumețiile în natură și am vrut să știu de ce pietre mă împiedic. În al doilea rând, am găsit dinți de urs de peșteră, fosile care mi-au suscitat interesul. Iar în al treilea rând, zona noastră de la interiorul curburii Carpaților are o mulțime de cutremure și am vrut să aflu mai multe despre originea lor.

- Ce înseamnă cuvântul  geologie?

Geologia este un termen de origine greacă (geo = pământ și logos = știință) și desemnează studiul formării, structurii și evoluției Pământului. Geologia este în prezent o știință interdisciplinară care utilizează metodele chimiei, fizicii, matematicii, biologiei, statisticii etc. pentru a explica compoziția internă a Pământului și procesele care au loc la suprafața sa și în interiorul acestuia.

- Ce domenii de specializare există în geologie?

Domeniile de specializare în geologie sunt extrem de numeroase, fiecare având aplicații practice în viața de zi cu zi, dar și implicații la nivel global. Putem menționa câteva: mineralogia (care se ocupă cu studiul mineralelor și a zăcămintelor de substanțe utile), paleontologia (studiul fosilelor, adică a organismelor care au trăit de-a lungul timpului geologic din momentul apariției vieții), stratigrafia (studiul transformărilor succesive în timp și spațiu prin care a trecut Pământul, de la formarea sa în spațiul cosmic și până azi), petrografia (studiul originii, compoziției, distribuției și structurii rocilor) hidrogeologia (care are ca subiect apele subterane, de la formare până la condițiile de curgere, tipul de zăcământ și exploatare), gemologia (care se ocupă de studiul și clasificarea pietrelor prețioase), vulcanologia (ce are ca obiect de studiu vulcanii și fenomenele asociate), și lista poate continua.

- Care sunt responsabilitățile principale ale unui geolog în activitatea de zi cu zi?

Responsabilitățile geologului sunt foarte diverse, depinzând mult de sectorul în care lucrează. Cel care lucrează în explorare, fie pentru minereuri (substanțe minerale utile precum aur, argint, fier, pământuri rare, litiu etc, etc.), fie pentru cărbuni sau hidrocarburi (petrol, gaz), trebuie să găsească zonele propice de căutare a lor, trebuie să evalueze cantitățile disponibile ale substanței respective și posibilitățile sale de exploatare. Un geotehnician se va ocupa de zonele în care se construiesc diverse obiective (clădiri, șosele, autostrăzi, poduri, baraje) pentru a vedea condițiile geologice ale terenului și a propune soluții tehnice favorabile execuției acelei construcții. Hidrogeologul va fi responsabil cu identificarea resurselor de apă din subsol, cu stabilirea originii, cantității și calității apei și a condițiilor de utilizare. Un geolog de mediu va urmări identificarea ariilor cu risc geologic (seismic, vulcanic, alunecări de teren, etc.) și stabilirea celor mai adecvate măsuri pentru reducerea efectelor acestora, în general are în vedere protecția mediului geologic.

- Cum ajută geologia la înțelegerea schimbărilor climatice și a mediului înconjurător?

Pământul are 4,6 miliarde de ani vechime. Iar în decursul istoriei sale au avut loc mai multe schimbări climatice, fenomenele de încălzire extremă alternând cu episoade de glaciațiuni. Știm că „istoria se repetă”, iar acest lucru este valabil și în cazul istoriei planetei. Nu există nicio îndoială că activitatea umană catalizează schimbările climatice globale, care pot avea uneori urmări catastrofale.

De aceea este important să înțelegem schimbările de climă din trecutul Pământului, iar geologii fac acest lucru pe baza dovezilor geologice provenite din înregistrări ale nivelurilor mării din trecut, profile de temperatură obținute din foraje, studiul carotelor de gheață din calotele glaciare, înregistrările care țin de flora și fauna fosilă, etc. Coroborate cu date mai recente, acestea permit crearea de modele care ajută la predicția evoluției climei și la înțelegerea cauzelor și efectelor în schimbările climatice, și implicit și ale mediului înconjurător.

- Care sunt cele mai importante descoperiri sau proiecte la care ați lucrat de-a lungul carierei?

Deoarece mediul geologic este foarte divers, am abordat subiecte de cercetare variate. Lucrez cu arheologii în câteva proiecte, contribuind de exemplu la identificarea materialelor din care este constituită ceramica veche, dar și la identificarea proceselor tehnologice prin care s-a obținut această ceramică (temperaturi de ardere, procedee de prelucrare a lutului, etc).  Am avut ocazia să cercetez pereții unei biserici vechi din Tatarstan, pentru a identifica pigmenții minerali din compoziția vopselelor utilizate. Acasă, în Covasna, sunt implicată în cercetarea de la Stația Geodinamică Integrată, care supraveghează variația în timp a emanațiilor de bioxid de carbon din sol și din aer,  unde există multe provocări de natură geo-fizico-chimico-tehnice, printre care contribuția bioxidului de carbon de origine profundă la compoziția atmosferei și, implicit la încălzirea globală, posibilele semnale precursoare ale cutremurelor de pământ din Vrancea.

Însă nici un proiect sau descoperire științifică la care particip nu egalează sentimentul de împlinire pe care îl simt când văd ochii curioși ai copiilor atunci când le prezint eșantioane de minerale, când se uită în microscop sau când le povestesc despre întâmplări trecute ale Pământului, în muzeu, în sala de clasă sau pe teren.

- Sunteți și cadru didactic universitar. Cum este relația dumneavoastră cu studenții și cum vedeți formarea noii generații de geologi?

Sunt cadru didactic universitar (asistent) la Departamentul de Geologie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. La momentul actual este dificil să atragem spre geologie noile generații de tineri. În liceu nu se predă Geologia ca materie individuală, unele noțiuni, precum structura internă a Pământului, fiind integrate Geografiei fizice predate în clasa a IX-a. Dar pasionații își vor găsi mereu o ocazie de a aprofunda acest domeniu. Și în acest context îl dau exemplu pe Tudor N., elev la un liceu clujean, care mi-a solicitat ajutorul în pregătirea lui pentru Olimpiada Internațională de Geologie (organizată anul acesta în Beijing, China), unde a câștigat medalia de aur. Suntem mândri de el!

Legat de studenții noștri, suntem fericiți că au ales să-și facă studiile în acest minunat domeniu. Relațiile cu studenții sunt mai mult decât de prietenie, favorizate de numeroasele ieșiri pe teren, care netezesc eventualele diferențe de opinie dintre noi. Încercăm să le arătăm frumusețea geologiei și să-i ajutăm să își găsească drumul în viață pe această cale. Studenții din ziua de azi beneficiază de mult mai multe facilități decât generațiile trecute. Plecând de la existența internetului care facilitează accesul rapid la informații noi, până la instrumentele moderne de analiză sau posibilitatea de a obține diferite burse de studiu în străinătate. 

- Care sunt cele mai mari provocări pe care le întâmpină tinerii geologi astăzi?

Provocările sunt aceleași ca în orice domeniu. Tinerii au îndoieli dacă au ales sau nu profesia potrivită sau uneori sunt descurajați în timpul căutării unui loc de muncă. Ideea este să nu renunțe la obiectivele proprii. Într-un fel sau altul, fiecare își va găsi drumul său în viață.

- Cum credeți că putem educa mai bine publicul despre importanța geologiei și protejarea mediului?

Dacă ajungem să cunoaștem ceea ce ne înconjoară în natură, atunci este ușor să protejăm mediul. Iar cel mai bine este să începem acest proces de învățare despre mediu de la vârste fragede. Se pot implementa programe educaționale în domeniul mediului și al geologiei, structurate pe grupe de vârstă, prin care publicului să i se prezinte diferite procese din natură, precum eroziunea solului sau formarea cristalelor de sare, ca să dau niște exemple simple. Până la urmă și o simplă ieșire în natură poate reprezenta începutul unei lecții despre geologie și protejarea mediului. Cred că dacă transmitem informații pe orice formă de comunicare, fie în clasă, fie pe teren, fie pe platforme de socializare, vom obține rezultate.

- Există descoperiri geologice recente care ar putea avea un impact major asupra viitorului?

Sigur, astfel de descoperiri cu posibil impact asupra viitorului nu sunt rare, dar din păcate mass-media scrisă și orală nu este suficient de interesată de astfel de evenimente. Ca să dau un exemplu, unele dintre cele mai importante descoperiri recente au vizat extragerea hidrogenului din anumite roci. Avem hidrogen combinat cu oxigen sub formă de apă sau cu carbon sub formă de metan. Însă așa numitul hidrogen geologic este obținut din anumite tipuri de roci, printr-un proces mult mai ecologic și mai rapid, pentru utilizare ca sursă de energie alternativă. Evident, mai durează până ce astfel de descoperiri sunt valorificate industrial la scară largă, dar începutul este făcut deja.

- Ce sfat ați oferi unui tânăr care dorește să urmeze o carieră în geologie?

Să nu renunțe la visul lui. Întotdeauna va fi nevoie de geologi, pentru exploatarea materiilor prime, fie că sunt cele clasice, precum cărbunii, petrolul sau diferite metale, fie că sunt cele mai recente, precum hidrogenul, heliul, litiul, nichelul și altele. Pentru că societatea actuală are nevoie de astfel de materii prime.

- Dacă ar fi să priviți înapoi la cariera dumneavoastră, care este cel mai mare lucru pe care l-ați învățat?

Am învățat că frumusețea stă în lucrurile mici. Un mineral are o formă externă care reflectă simetria internă a elementelor ce-l compun. Însă o schimbare de numai 10-10 m în interiorul său poate determina schimbarea formei externe a mineralului pe care îl pot ține în mână, este uluitor!

Există cristale în care găsim așa numitele incluziuni fluide. Picături minuscule de lichid prinse în interiorul mineralelor, rămase acolo de la formarea acelui cristal. Studiul acestor picături ne poate oferi o multitudine de informații despre condițiile geologice existente la acel moment din trecutul geologic oricât de îndepărtat și într-un anume loc.

- Ați putea recomanda câteva zone vizitabile spectaculoase din punct de vedere geologic de pe teritoriul României?

Vă recomand geoparcurile de pe lista UNESCO din țara noastră, Ținutul Buzăului cu vulcanii noroioși și cu chihlimbarul de acolo și Țara Hațegului cu faimoasele fosile de dinozauri descoperite acolo. Mai aproape de noi este zona vulcanică de la Racoș, lacul Albastru de la Baia Sprie, sau impresionantele Chei ale Turzii și ale Vârghișului. Sunt extrem de multe obiective turistice la noi, de interes geologic care merită vizitate, am numit doar câteva dintre ele.

- Paleontologie sau mineralogie?  De ce ați ales ca arie de cercetare mineralogia?

Este o întrebare amuzantă. Sunt cele două domenii mari de bază ale geologiei de unde, odată adoptate, cariera viitorului geolog se desprinde pe căi diferite, una care duce către înțelegerea evoluției vieții pe Pământ, alta către înțelegerea Pământului inorganic, a structurii sale interne și a fenomenelor care i-au configurat înfățișarea lui actuală. Pentru mine personal, diversitatea, raritatea, aspectul și ocurențele mineralelor sunt cele mai interesante, dar recunosc că fosilele pot fi la fel interesante pentru un paleontolog. 

- Cum vedeți viitorul geologiei în următorii 10-20 de ani?

Geologi vor mai exista și în viitor, peste 1,10... sute de ani (dacă va mai exista rasa umană). Pentru că totdeauna va fi nevoie de materii prime. Dacă locuiți într-o casă, trebuie să știți că, de fapt,  construirea sa a necesitat un studiu geologic tehnic. Pentru pereții casei ați avut nevoie de cărămidă, ciment, var, toate făcute din roci (argilă, calcar, gips). Sticla din ferestre a fost turnată din nisip cu mult cuarț, iar pentru ramele ferestrelor s-a utilizat aluminiu, extras din bauxite. Biroul a fost făcut din lemn, bătut cu niște cuie de fier. Laptopul din față are un exterior din plastic, produs din hidrocarburi. Pentru bateria laptopului este nevoie de litiu, extras din anumite minerale. Dacă este cu ecran tactil (touch screen), atunci s-au folosit  diverse pământuri rare, și ele extrase din anumite minerale. Da, aveți un pahar cu apă pe birou. Găsirea acestei ape de calitate a necesitat cunoștințele unuia sau mai multor hidrogeologi. Dacă ați avea vin în pahar, strugurii de calitate cresc în soluri bogate în anumite minerale. Când ne spălăm pe dinți folosim pastă cu fluor, extras din fluorit. Să mai continui? Nu știu dacă urmașii noștri vor merge pe Lună sau pe Marte. Dacă o vor face, vor căuta și acolo, în afară de aer, ceva materiale geologice pe care să le folosească pentru supraviețuirea lor acolo. Toate aceste lucruri arată că geologia are viitor, nu numai în următorii 10-20 de ani, ci pe termen mult mai lung. Omenirea nu se poate dispensa de materiile prime găsite în mediul geologic al interiorului sau suprafeței Pământului. În consecință, va fi nevoie și de geologi!

De Ziua Mondială a Geologiei, le dorim tuturor geologilor să continue să descopere și să protejeze minunile planetei noastre!