ACTUALITATE 10 octombrie 2016

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş: Întâlnire cu reprezentanții românilor din regiune, la Tulgheș

de Covasna Media | 333 vizualizări

Sâmbătă, 8 octombrie 2016, la Tulgheş a avut loc, în organizarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi a Instituţiei Prefectului Judeţului Harghita, Întâlnirea cu primari, viceprimari şi consilieri locali şi judeţeni reprezentând comunitatea românească. Întâlnirea şi-a propus să identifice oportunităţile şi soluţiile menite să păstreze şi să promoveze valorile culturale româneşti şi să realizeze un schimb de bune practici privind îmbunătăţirea funcţionării principalelor instituţii identitare: biserica, şcoala, aşezămintele culturale administraţia publică şi a colaborării dintre acestea.

La eveniment au participat peste 50 de persoane, primari, viceprimari şi consilieri români din localităţile judeţului Harghita, conducători ai unor instituţii descentralizate, conducători şi reprezentanţi ai principalelor partide politice, reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ cu predare în limba română, fundaţii şi asociaţii culturale harghitene membre ale FCRCHM. La întâlnire au participat prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, dl deputat Mircea Duşa şi dl Adrian Jean Andrei, prefectul judeţului Harghita, reprezentanţi ai Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, ai mass-media și alţi locuitori interesaţi de destinul populaţiei româneşti din zonă.

Participanţii la discuţii au abordat o gamă largă de probleme privind: nevoia de unitate ideatică şi de acţiune a factorilor instituţionali, politici, formativi şi culturali români din judeţ, dezvoltarea capacităţii de a scrie proiecte eligibile, stimularea solidarităţii naţionale şi trezirea din letargie a comunităţilor româneşti absente total din spaţiul public, precum cele din Gheorgheni şi Odorhei, crearea a cel puţin trei ONG-uri cu profil cultural şi de menţinere a identităţii în fiecare comună cu populaţie majoritar românească, finanţarea proiectelor culturale româneşti, asigurarea fondurilor de investiţii pentru construirea şi reabilitarea unor obiective administrative, culturale şi educative, prezenţa fizică a reprezentanţilor FCRCHM la instituţii fundamentale ale statului precum Parlamentul şi Guvernul, asumarea de către Forum a reacţiilor la nerespectarea Constituţiei şi a legilor acolo unde instituţiile deconcentrate nu au atribuţii ş. a. Lipsa unei unităţi de acţiune şi coordonare a principalelor demersuri ale comunităţii româneşti trebuie să stea în atenţia tuturor entităţilor româneşti şi a factorilor responsabili.

Primele intervenţii s-au referit la necesitatea stringentă de a dobândi competenţe în elaborarea proiectelor de finanţare, de a constitui echipe la nivelul şcolilor româneşti care să înveţe să scrie proiecte, de a fructifica oportunităţile oferite de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară şi Grupurile de Acţiune Locală din arealul românesc, la interesul general de a avea un reprezentant în Camera Deputaţilor în condiţiile în care actul normativ privind alegerile generale defavorizează şi mai mult decât cele anterioare comunitatea românească din Harghita: toate voturile neutilizate se duc la coşul naţional, alianţele locale sunt greu de realizat, conducerile centrale ale partidelor nu le susţin şi nu le agreează, ele doresc să aibă candidaturi în toate judeţele pentru a beneficia de avantajele conferite de lege în sensul de a contabiliza toate voturile chiar dacă se riscă astfel pierderea unui loc în parlament.

În domeniul învăţământului s-a semnalat pericolul desfiinţării şcolilor cu număr mic de elevi, a şcolilor cu predare simultană şi s-a menţionat posibilitatea de salvare a lor prin suport financiar din partea autorităţii locale; scăderea populaţiei şcolare, acoperirea catedrelor de matematică, dificultatea acoperirii necesarului de învăţători şi profesori în condiţiile în care chiria este aproape egală cu salariul sunt probleme generale ale învăţământului românesc, alături de perspectiva pensionării unui mare număr de cadre didactice în următorii 4-5 ani. Şi în acest domeniu, ca şi-n altele, se simte lipsa abordării strategice care să vizeze perspectiva şcolilor şi secţiilor româneşti din localităţile etnic-mixte, dar şi persistenţa în lege a discriminării: minoritarii maghiari pot constitui clase cu 5-6 elevi, românii minoritari numeric nu. Este necesară o stimulare salarială pentru cadrele didactice care să compenseze efortul suplimentar depus pentru păstrarea instrucţiei şcolare pentru copii din localităţi mici sau izolate cu români.

În cadrul acestei tematici s-a abordat şi bizara prevedere legală conform căreia directorii şcolilor cu predare în limba minorităţilor trebuie să aibă acordul grupului parlamentar corespunzător, ceea ce înseamnă că, la nivel de ţară, sute de directori maghiari sunt obligaţi prin lege să obţină un accept politic de la UDMR, în contextul în care se invocă mereu necesitatea depolitizării învăţământului fiind o disonanţă între lege şi metodologia de organizarea concursului.

S-a subliniat, în repetate rânduri, necesitatea înfiinţării în toate localităţile a unor asociaţii culturale, comunitare şi de tineret şi a elaborării şi finanţării proiectelor vizând promovarea identităţii naţionale, respectiv îmbunătăţirea vieţii comunitare, culturale, spirituale şi economice a românilor din localităţile harghitene.

S-a reiterat dezideratul elaborării, la nivelul fiecărei localităţi, dar şi la nivelul judeţului, a unor programe care să cuprindă proiectele vizând aniversarea Centenarului Marii Uniri, de la 1 Decembrie 1918, care să cuprindă tematica lucrărilor de istorie locală ce pot fi elaborate, a monografiilor, modalităţile de cinstire a personalităţilor locale care au contribuit la înfăptuirea şi consolidarea Marii Uniri, inclusiv prin înălţarea unor statui, busturi, plăci comemorative, a altor însemne care să înnobileze spaţiul public al localităţilor în care s-au născut ori au activat.

Este imperios necesară schimbarea abordării zonei de către autorităţile centrale, care au făcut puţine demersuri pentru prezervarea identităţii româneşti, sens în care să stăruim pentru a-şi îndeplini atribuţiile cu implicare, patriotism şi competenţă.

Din discuţii a reieşit că, de principiu, modul în care partidele politice vor acţiona pentru realizarea obiectivelor care vizează dăinuirea identitară naţională în judeţul Harghita, va constitui baza de susţinere a fiecăruia în parte de către societatea civilă românească.

S-a evidenţiat, în cadrul discuţiilor, importanţa înfrăţirii fiecărei localităţi româneşti din judeţul Harghita cu o localitate din Republica Moldova, în contextul realizării necesarei solidarităţi naţionale lărgite.

În final, s-a apreciat oportunitatea şi utilitatea întâlnirii şi s-a propus organizarea în viitor a unei întâlniri similare la Odorheiu Secuiesc, unde să se discute trei aspecte punctuale: educaţia, cultura şi instituţiile de păstrare a memoriei identitare: arhive şi muzee.

(Biroul de presă al FCRCHM)

 

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.