ACTUALITATE 5 martie 2009

Femei în uniformă

de Covasna Media | 681 vizualizări
Fie că se ocupă de pregătirea populaţiei în domeniul situaţiilor de urgenţă sau luptă cot la cot cu colegii lor bărbaţi împotriva incendiilor şi pentru salvarea de vieţi, femeile sunt nelipsite din Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului.

Fie că se ocupă de pregătirea populaţiei în domeniul situaţiilor de urgenţă sau luptă cot la cot cu colegii lor bărbaţi împotriva incendiilor şi pentru salvarea de vieţi, femeile sunt nelipsite din Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului (ISU). Stăpâne pe ele, ambiţioase şi convinse că pot face acelaşi lucru ca un bărbat, femeile în uniformă de la ISU îşi încep ziua în formă şi mereu gata de plecare în cazul celor care au ales munca de teren şi structurile de

Fie că se ocupă de pregătirea populaţiei în domeniul situaţiilor de urgenţă sau luptă cot la cot cu colegii lor bărbaţi împotriva incendiilor şi pentru salvarea de vieţi, femeile sunt nelipsite din Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului.

Fie că se ocupă de pregătirea populaţiei în domeniul situaţiilor de urgenţă sau luptă cot la cot cu colegii lor bărbaţi împotriva incendiilor şi pentru salvarea de vieţi, femeile sunt nelipsite din Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului (ISU). Stăpâne pe ele, ambiţioase şi convinse că pot face acelaşi lucru ca un bărbat, femeile în uniformă de la ISU îşi încep ziua în formă şi mereu gata de plecare în cazul celor care au ales munca de teren şi structurile de intervenţie. De la compartimentele de specialitate de genul financiar contabil, resurse umane, relaţii cu publicul, până la dispecerat, compartimentul de pregătire a populaţiei, femeile s-au înscris în număr tot mai mare la concursurile de ocupare a posturilor organizate în ultimii ani la ISU Covasna. Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU, lt. Raluca Dumuţ, dacă până în anul 2006 doar trei femei lucrau la ISU, şi acelea în birouri, în prezent numărul angajatelor este de zece ori mai mare, femeile fiind prezente inclusiv la intervenţie.

Cinci femei la Intervenţie

În structurile de intervenţie ale ISU se regăsesc cinci femei, dintre care două la Sfântu-Gheorghe, două la Întorsura Buzăului şi una la Târgu-Secuiesc. Cele două curajoase din Sfântu-Gheorghe care participă la inter venţiile pompierilor – indiferent că este vorba despre stingerea incendiilor, descarcerarea de răniţi din accidente sau salvarea de pisici şi deblocatul uşilor – sunt sg.major Alina Roşculeţ şi sg.major Mihaela Bariş. Turele sunt diferite şi fiecare se regăseşte în câte o echipă de intervenţie alături de 31 de bărbaţi. Echipate mereu gata de plecare, cele două pompieriţe ştiu exact ce să facă când sună alarma, iar dacă le prinde acasă deja s-au obişnuit să sară automat în bocanci şi să fugă la maşina de intervenţie. Participă la intervenţii de doi ani jumătate, în cazul Alinei Roşculeţ, respectiv un an şi jumătate Mihaela Bariş, şi după experienţa adunată pot spune cu siguranţă că munca lor nu este plictisitoare, te învaţă mereu ceva nou şi nicio intervenţie nu seamănă cu cealaltă. „Trebuie să ai răbdare, să fii înţelegător cu oamenii, să ai ambiţie şi rezistenţă la stres, să te adaptezi atât la condiţiile de muncă, cât şi la ţinută şi formele de salut. Trebuie să fii mereu pregătit pentru intervenţie, nu ştii niciodată când pleci şi cât stai”, spune sg.major Alina Roşculeţ.

Cel mai greu e cu oamenii

Din experienţa lor pe teren, fetele de la intervenţie au învăţat să se descurce cu oamenii disperaţi că le arde casa şi să aibă răbdare cu cei care de durere îţi spun povestea vieţii.

Reacţiile când văd o femeie în echipament de pompier şi gata să stingă focul sunt diferite între oamenii care le întâlnesc. Din câte povestesc Alina şi Mihaela, unii nu prea se arată dornici să stea de vorbă şi par puţin neîncrezători, în timp ce alţii reacţionează normal şi oferă fără reţinere toate datele necesare. Munca de intervenţie nu este uşoară pentru nimeni şi mai ales pentru o femeie, deşi există şi bărbaţi care nu fac faţă contactului cu răniţii, spre exemplu. Cu toate greutăţile ei, „este o muncă frumoasă”, spun Roşculeţ şi Bariş. De la misiuni nu lipseşte nici lt. Raluca Dumuţ, partea feminină din biroul de presă al ISU, deja obişnuită cu intervenţiile şi culesul datelor de pe teren. Dacă de la teorie la practică este o diferenţă destul de mare, ea spune totuşi că femeile s-au adaptat bine în ISU, sunt serioase, foarte atente la detalii şi mai conştiincioase decât bărbaţii în unele cazuri. Chiar dacă la pregătire nu prea ai cum să îţi cunoşti dinainte reacţia la contactul cu persoane rănite sau tragedii, lt. Dumuţ a precizat că nu a avut nicio surpriză din partea vreunei colege căreia să i se facă rău la intervenţii.

Pregătirea populaţiei

La fel de active şi de implicate sunt şi tinerele în uniformă de la compartimentul de pregătire a populaţiei. Sg. Major Simona Dumi traşcu, slt. Veronica Maria Cocerhan şi locotenentul Anca Hilda Slăniceanu educă populaţia în privinţa situaţiilor de urgenţă - şcolari, preşcolari, primari sau operatori economici care prezintă un risc mai ridicat în acest domeniu. Tot ele se ocupă şi cu îndrumarea, coordonarea şi controlul serviciilor voluntare şi private pentru situaţiile de urgenţă.

Munca lor este în mare parte una de teren, în şcoli, grădiniţe sau oriunde este nevoie de cunoştinţele lor. Când au dat examen, au fost supuse la aceleaşi probe şi bareme ca bărbaţii şi sunt tratate de la egal la egal, trecând cu bine prin toate încercările. De când lucrează în acest domeniu, fiecare dintre ele a deprins câteva obiceiuri pe care „le ia acasă” după muncă, astfel că acum se uită la planurile de evacuare din magazine, sunt mai atente la incendii şi fac diferenţa dintre cum sună o Ambulanţă şi o maşină de intervenţie. „Am crezut că pot să fac ce face un bărbat. Este o meserie frumoasă, care oferă multe satisfacţii. Suntem în contact cu lumea, mergem pe teren”, povesteşte slt. Maria Cocerhan. Cele trei reprezentante ale compartimentului de pregătire a populaţiei spun că stăpânirea de sine, o bună pregătire, ambiţia şi perseverenţa sunt calităţile de care ai nevoie pentru a reuşi în meseria lor. Şi la acestea mai adaugă şi calitatea de a fi sociabil, mai ales în preajma copiilor cu care au de-a face.

Alo, pompierii, nu mi se coace prăjitura...

Şi dacă sunaţi la Pompieri să anunţaţi vreun incendiu, sunt mari şanse să vă răspundă tot o doamnă care preia apelul. Dincolo de incendii şi accidente pentru care este necesară intervenţia echipajului de descarcerare, la dispecerat ajung şi „urgenţe” mai amuzante, cum ar fi o doamnă care nu reuşea să-şi aprindă aragazul şi risca să rămână fără prăjitură pentru musafiri, astfel că a solicitat ajutorul pompierilor, sau un domn care vroia ca pompierii să prindă albinele care roiesc la hornul său şi să aibă grijă de ele.

Ana Sidon

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
cry, 19 martie 2009
Aia din stanga se tine de masina ca o doboara uniforma si centura. Numele si prenumele femeilor din ISU ca sa facem legatura sa vedem cum au fost angajate...?
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.