Eminescu, actual?
Pentru a încerca un răspuns afirmativ la întrebarea din titlul articolului şi de pe afişul evenimentului, Consiliul Elevilor din Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“ şi Librăria Pentru Comunitate au organizat o manifestare mai „ieşită din tipare” cu ocazia zilei de 15 ianuarie. Au fost recitate poezii, s-a cântat la pian şi chitară, dar mai ales s-a dezbătut pe tema „Eminescu, cu capul în nori sau cu picioarele pe pământ?”. Pretextul a fost oferit de către un meci special de dezbateri organizat de Debate Clubul din Sfântu Gheorghe, condus de Mădălin Guruianu. Echipele compuse din tinerii: Laura Ghinea / Daniel Cruceriu şi Ioana Cocoveică / Alexandru Drăgoi au oferit un spectacol original unei audienţe captivate de competiţia de idei. Dacă au câştigat „romanticii”, aşa cum au crezut arbitrii, sau „realiştii”, cum a crezut audienţa, a fost mai puţin relevant. În primul rând a contat faptul că s-a vorbit despre Eminescu la modul cel mai concret cu putinţă, că a fost o manifestare care a vorbit adolescenţilor pe limba lor despre cel care a fost un poet romantic şi foarte profund, dar şi un jurnalist politic respectat şi temut în vremea sa. Intervenţiile din audienţă, prezentarea zilei de 28 iunie 1883 şi a „imaginii create“ special pentru Eminescu, dar şi filmul lui Andrei Gheorghe, produs pentru seria „Mari români“ au făcut ca mare parte din public să rămână mai bine de 2 ore în Sala de Festivităţi a Colegiului Naţional „Mihai Viteazul“, iar la final, răspunsul tuturor celor prezenţi la întrebarea din titlu a fost evident, afirmativ.
Eminescu şi la Brâncuşi
La 159 de la naşterea marelui poet Mihai Eminescu, elevii de la Grupul Şcolar „Constantin Brâncuşi” şi-au amintit ieri de cel care a fost supranumit „Luceafărul poeziei româneşti”. Într-un cadru intim, decorat cu lumânărele şi pe tonuri romantice, tineri şi profesori s-au adunat într-o sală a internatului şcolii, unde au citit poezii semnate de Eminescu, au urmărit proiecţii care redau poze ale poetului şi legate de viaţa sa, versuri scrise de el sau motive folosite în textele sale. Timp de mai bine de o oră, copiii au dat glas celor mai cunoscute poezii ale lui Mihai Eminescu şi s-au lăsat purtaţi printre stele, luceferi, plopi sau flori albastre, au devenit melancolici sau îndrăgostiţi şi au transmis speranţa neuitării.