La aproape un an de la implementarea Sistemului de Garanție Returnare (SGR) în România, impactul acestuia este resimțit diferit la nivel regional. În județul Covasna, administratorul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (ADI SIMD) atrage atenția că, deși SGR are efecte pozitive la nivel de țară, în această zonă a creat provocări semnificative.

Ce este ADI SIMD și cum funcționează sistemul de gestionare a deșeurilor în Covasna

ADI SIMD coordonează activitățile legate de colectarea, transportul, sortarea și depozitarea deșeurilor în județul Covasna. 

„Noi gestionăm tot ce înseamnă deșeuri în Județul Covasna, printr-un sistem de management integrat, care înseamnă colectare, transport, sortare sau compostare, și pe urmă, depozitare.

Avem centrul de depozitare deșeuri de la Leț, operat de S.C. ECO BIHOR SRL din Oradea. 

Cei patru salubriști, adică TEGA Sfântu Gheorghe, GospCom Târgu  Secuiesc, GosTranscom Covasna și ISBV Întorsura Buzăului, sunt cumva în coordonarea noastră. Noi monitorizăm, facem strategii și așa mai departe. Centrul de la Leț este doar capătul”, ne-a spus directorul ADI SIMD, Ambrus József. 

Impactul SGR la nivel național și local

La nivel național, SGR a avut un impact puternic, susține RetuRO. În luna septembrie a.c., rata de returnare a ambalajelor a atins 81%, față de 78% din luna august. 

„Administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, cel mai mare proiect de economie circulară din România, anunță rezultate record la zece luni de la implementare. În luna septembrie, consumatorii au returnat 453 de milioane de ambalaje, atingând astfel o rată lunară de colectare de peste 81%”, se arată într-un comunicat transmis de RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. 

În Covasna, însă, situația este diferită, explică administratorul ADI SIMD.

„Dacă ne uităm pe toată țara, este în regulă. Dacă ne uităm în județul Covasna, aici are și efecte negative, pentru că s-au scos din deșeurile reciclabile, exact acele deșeuri care erau vandabile și erau cu valoare. 

Dacă de la Leț, lunar, se vindeau până acum, până la intrarea SGR-ului, 400 de tone de deșeuri reciclabile, acum am ajuns pe la 150 de tone. Deci, restul de deșeuri a plecat din sistemul nostru public într-un sistem privat.

De ce în județul Covasna are acest efect negativ? Dacă e să comparăm 2023, când eram doar noi pe piață, deci doar sistemul de management integrat, cu cele 10 luni în care suntem noi și SGR-ul, creșterea colectării deșeurilor reciclabile este una nesemnificativă, de 6% (n.r. Raport pe anul 2023 când era doar ADI SIMD pe piață, comparat cu raportul primelor 9 luni din acest an al ADI SIMD plus SGR). Estimăm că această cifră, la sfârșitul anului, va fi pe la 15%. 

La noi efectul din cauza asta nu este numai pozitiv, este și negativ, pentru că au scos din mână cele mai vandabile și cele mai profitabile deșeuri. În ordine, aluminiu, PET-ul, mai ales cel transparent și sticla”, a adăugat Ambrus József.

De ce cresc tarifele de colectare a deșeurilor

Consecința acestui fapt este creșterea tarifelor la salubrizare, spune directorul ADI SIMD. Practic, acum după introducerea SGR, au scăzut costurile pentru transportul și colectarea deșeurilor. Cu toate acestea pentru că materialele vandabile nu mai ajung aici se pierde o mare parte din venit.

„Reușești să reduci până 25% din costuri, în schimb ai pierdut 60% din venituri. Restul, între 60% și 25%, din păcate, o să îl simțim în buzunarele noastre.

Crește salariul minim pe economie, este normal, trebuie să crească, dar noi suntem obligați să introducem în tarif”, a mai explicat administratorul. 

Oportunitate pentru unii, provocare pentru alții

Deși RetuRO și autoritățile centrale prezintă SGR ca pe o reușită importantă, administratorul ADI SIMD nu este tocmai de acord.

„Cantitatea de reciclabil vândut pe cap de locuitor în județul Covasna era poziționată între primii 3 din țară. Acest sistem de garanție returnare este o mană cerească pentru acele UAT-uri care nu și-au făcut treaba până acum”, punctează Ambrus József. 

Totuși, „sistemul de garanție returnare, dacă privim întreaga țară, de când a intrat, are un efect pozitiv, clar. Deși este încă departe de a funcționa în parametri normali, noi suntem convinși că, într-un an, doi, acest sistem, după ce se va perfecționa, va fi un succes. 

Într-adevăr, dacă mergem la marginea drumului, vedem pungi aruncate, dar nu prea mai vedem peturi”, ne-a mai spus aceasta.

De altfel, societatea de salubritate Tega din Sfântu Gheorghe a anunţat la începutul lunii septembrie, că intenţionează să renunţe la acţiunile de colectare a sticlelor de la populaţie, deoarece introducerea sistemului de garanţie-returnare a dus inevitabil la reducerea drastică a numărului celor nereturnabile.

La nivel național au fost returnate în total, peste 2 miliarde de ambalaje  din decembrie 2023 până în luna septembrie a.c. Din momentul implementării SGR în România și până acum, peste 140.000 de tone de ambalaje au fost predate de RetuRO către reciclatori, pentru reintegrarea materialelor în circuitul economic pentru fabricarea de noi ambalaje, conform principiului bottle-to-bottle.