EDITORIAL. Provocări etnice pentru preşedinte
Azi se întâmplă o „vizită de lucru” a preşedintelui României în judeţele Harghita şi Covasna. În părţi aproape egale ca timp, Klaus Iohannis va sta vreo trei ore în Harghita şi vreo două în Covasna. Să nu fie supărare. Programul vizitei îl ştiţi, probabil, e deschis între orele 10-13 la Miercurea Ciuc şi între 14-16 la Sf. Gheorghe. Întâlniri cu administraţiile locale, cu consilieri locali şi judeţeni, cu oameni de afaceri şi membri ai unor asociaţii de dezvoltare intercomunitară, cu meşteşugari şi producători locali. Cu oameni ai bisericii ortodoxe şi ai unui complex monahal – nu-mi dau seama ce perspective deschide vizitarea Bazilicii Sf. Maria asupra bunelor relaţii româno-maghiare în Harcov... N-am auzit nicio vorbă despre vreo întrevedere cu prefecţii sau cu reprezentanţii comunităţilor româneşti din cele două judeţe, dacă excludem preoţii care vor fi prezenţi la Catedrala Episcopală din Miercurea Ciuc şi, eventual, călugării de la Complexul monahal Şumuleu-Ciuc, care nu ştiu de ce religie sunt.
Un program mai degrabă evlavios, ceea ce nu-i neapărat rău. E nevoie să mai spun că ne-am fi dorit altceva de la vizita asta, cum ne-am fi dorit altceva, de pildă, şi de la vizitele repetate ale fostului preşedinte Băsescu în Covasna?! Liderii politici de la Guvern, de la partide, preşedinţii aleşi se tem să intre în HarCov. Iar când o fac, e pe tăcute, cu multe şiruri de cruci şi puţine vorbe. „Parfumul” interetnic din inima României e periculos pentru stabilitatea Puterii, te dai cu el şi rişti să ai ghinion, să nu te mai voteze ba unii, ba alţii. Mai bine pauză, adică tăcere şi evlavie. Eventual meşteşugari şi producători locali, fermieri care au şi ei problemele lor cu urşii, cu laptele, cu oile...
Nu că ne-am fi închipuit altceva de la preşedintele Iohannis. Dacă s-ar întâlni cu liderii partidelor maghiare, aceştia i-ar cere autonomie şi federalizare, cum a făcut-o deja preşedintele PPMT, Szilágyi Zsolt. Omul susţine că hoţia, corupţia şi beţia de Putere s-au născut la Bucureşti, de unde au contaminat întreaga ţară, mai puţin Ardealul. Ardealul n-a născut, nu naşte şi nu va naşte-n veci decât oameni politici cumsecade, corecţi şi cinstiţi. Cum sunt Ciorbea, Mureşan, Olteanu, Verestoy, Tőkés, cum sunt primarii maghiari cercetaţi pentru abuz în serviciu şi fapte de corupţie.
Dacă s-ar întâlni cu reprezentanţii comunităţii româneşti din cele două judeţe, iarăşi ar fi jale – din cam aceleaşi motive: şi minoritarii maghiari, şi minoritarii români din HarCov se consideră trataţi de majoritatea naţională şi, respectiv, locală ca nişte cetăţeni de rangul doi. Maghiarii descoperă în fiecare zi motive să fie victime inocente ale unui stat asupritor, în vreme ce românii nu-şi găsesc locul în oceanul de linişte inter şi intra-etnică din zonă. Românii simt o dublă presiune, ei fiind ignoraţi şi în HarCov, şi în Bucureşti. „Faceţi dreptate, d-le preşedinte!”, s-ar auzi şi dintr-o parte, şi din cealaltă. Dar de unde să ştie preşedintele cum arată şi unde stă Dreptatea!? Şi cum s-o facă, apoi, cu unii fără să-i supere pe ceilalţi? Că de românii din HarCov are-n-are nevoie dl. Iohannis, încă nu ştim sigur care-i treaba, dar de votul maghiarilor sigur va avea nevoie mai devreme sau mai târziu.
Drept pentru care, ca să nu aibă probleme, preşedintele se va vedea şi va vorbi doar cu politicienii aleşi, cu primari şi preşedinţi de consilii judeţene peste care a plouat în ultimul timp cu măriri de lefuri, indemnizaţii şi promisiuni de pensii speciale. Aceşti reprezentanţi ai poporului în teritoriu nu vor avea nimic de reproşat preşedintelui României. Iar dacă, totuşi, vor găsi ceva de reclamat, atunci înseamnă că sunt de-a dreptul obraznici şi nesătui, ca să nu zic nerecunoscători sau măgari.
Una peste alta, o vizită care nu va lăsa urme prea adânci în istoria comună a celor două judeţe.
(Dumitru Manolăchescu)