În timp ce *PDL se perpeleşte la foc mic în cuptorul unei guvernări care va pătrunde în memoria colectivă doar cu tăieri de lefuri, restructurări şi neputinţă parlamentară, *PSD şi PNL se joacă de-a „ciocul mic” cu Partidul Conservator, mizând pe reacţia pozitivă a electoratului la orice seamănă cu o punere la colţ a lui Felix Voiculescu, *în tot acest timp undeva în România un tânăr investigator al crimelor comunismului, pre numele său Mihail Neamţu, se pregăteşte să lanseze un alt fel de partid: Noua Republică. Aşa se va numi acest nou partid, provenit din nevoia mărturisită a peste 40% din populaţia ţării de a avea cu cine să voteze.

Mi-a făcut o impresie foarte bună tânărul Mihail Neamţu, dar problemele lui abia urmează să apară. Pentru că nu de oameni inteligenţi duce clasa politică românească lipsă, ci de conştiinţe curate şi nepătate. Or, nu ştim cum vor arăta Noua Republică şi Mihail Neamţu odată intraţi în cazanul cu smoală al politicii dâmboviţene. Mai exact, nu ştim cum va reuşi să iasă alb, curat şi uscat din hârdăul mizerabil al acestei politici.

E mare nevoie de o alternativă la alternativă (e mult spus, pentru că USL n-a fost şi nici nu va fi vreodată o alternativă reală), e mare nevoie de o speranţă pentru cei care ar vrea să voteze dar n-au cu cine. Aici, însă, încep întrebările: cine-i tipul ăsta? Ce vrea el cu acest nou partid şi cine îi vor fi partenerii? Şi altele, şi altele, întrebările nu se termină niciodată.

Tipul e mai mult decât onorabil, ştie să vorbească şi gândeşte corect, chiar frumos pe alocuri. A fost angajat al Institutului pentru cercetarea crimelor comunismului, a plecat de-acolo şi acum se ocupă de înfiinţarea noului partid. Împreună cu cine? Ei, aici e-aici, diavolul stă întotdeauna în... detalii (în parteneri, în cazul de faţă). Mihail Neamţu plasează Noua Republică la dreapta eşichierului politic, perorând împotriva socialiştilor. Lucru bun, teoretic cel puţin, dar cu cine se va alia noul partid pentru a deveni o forţă în politica românească? Mihail Neamţu exclude din discuţie politicieni gen Gigi Becali, Vadim Tudor sau Dan Diaconescu, dar acceptă să lucreze la construirea acestui proiect împreună cu dizidenţii din PDL (Lăzăroiu, Cristian Preda, Monica Macovei) sau oricine altcineva care face politici de dreapta şi nu s-a compromis.

Pe greu drum ai apucat, Neamţule! Al dracului de greu. Păi unde-i găseşti pe ăştia, necompromişii?! Şi, presupunând că-i găseşti, cum îi lămureşti să se disciplineze şi să intre într-o luptă politică nemiloasă, scârboasă, puturoasă?! Când vor începe atacurile presei aservite Opoziţiei, combinate cu cele ale Puterii, trebuie să ai obrazul suficient de gros ca să nu te sperii şi s-o iei încotro vezi cu ochii... Aşa că e nevoie şi de curaj, de convingere şi de un soi de filozofie mioritică.

Dar e prima încercare de a forma un nou partid care îmi dă oarecari speranţe că în România se va putea schimba, totuşi, ceva pe cale politică. „Mişcarea Populară” s-a compromis din start, acceptând să intre într-un cort dominat de „şatra” lui Becali şi a lui Dan Diaconescu. Tânărul Mihail Neamţu pare a fi acel „altcineva” de care avem nevoie. Nu ştiu dacă va şi fi, dar începutul e favorabil. Simt nevoia să repet, va conta foarte mult echipa cu care va porni la drum.