ACTUALITATE 18 iulie 2017

EDITORIAL. Imnul şi steagul bat totul

de Observatorul de Covasna | 3312 vizualizări

Evenimente în desfăşurare ieri: Dan Voiculescu iese din închisoare după ce a făcut nici trei ani din cei 10 la care a fost condamnat; preşedintele ANAF e dat afară pentru că nu aduce destui bani la buget; preşedintele Iohannis face o vizită oficială în HarCov; prefectul de Gorj (România) şi Comitetul pentru Promovarea Virtuţii (Arabia Saudită) luptă cu fustele mini şi pantalonii scurţi. Primele două teme nu prezintă interes decât pentru Antena 3 şi România TV. Ultimele două ne interesează şi pe noi. Astăzi vom observa mişcările preşedintelui Iohannis în HarCov.

Aşa cum bănuiam, la Miercurea Ciuc i s-au oferit provocări: steagul ţinutului secuiesc, cu două date „istorice” – ziua când a fost ales preşedinte, ziua în care i s-a dăruit steagul şi procentul obţinut la vot în Secuime. Unul mare, desigur. Când un primar crede că impresionează pe cineva punând cifrele astea pe un steag simbolic înmânat preşedintelui ţării înseamnă ori că-i prost, ori că n-are nimic altceva mai bun de transmis. De ce era important procentul cu care a fost ales Iohannis? A vrut primarul să spună că ei, maghiarii, l-au votat pe Iohannis, nu pe Ponta, drept consecinţă preşedintele are „datorii” faţă de maghiari? O aiureală, sper ca omul ăsta sau cei care l-au sfătuit să fi trecut printr-o criză pasageră de inspiraţie politică. Altfel, repet, n-ar putea fi vorba decât de prostie. Pentru că a obţinut în replică un drapel românesc... Şi pentru că sunt o groază de alte subiecte care ard în Harghita şi Covasna, legate de infrastructură, de nivel de trai, de salarii şi pensii. Sau, scuzaţi, asta cu lefurile s-a rezolvat în momentul în care li s-au dublat veniturile primarilor...

Altfel, probleme vechi: Imnul secuilor, neoficial, intonat după cel al României. Versurile acestui imn, am citit două strofe traduse pe un site, vorbesc despre singurătatea unui popor, amintindu-mi vorbele lui Arthur Koestler despre poporul ungar: „Poate că prin această singurătate excepţională se explică intensitatea ciudată a existenţei sale”. Că pentru secui Ardealul e un alt Dumnezeu, asta e, nu putem decât să constatăm că şi pentru români e cam la fel. Mă rog, cel puţin declarativ. Dar asta n-ar trebui să ne dezbine. Problema cu imnul secuilor nu ţine atât de versuri, cât de obstinaţia cu care se încearcă să ni se bage pe gât o realitate jignitoare în esenţă: „Noi, secuii, suntem aici acasă, voi, românii, sunteţi străini în Secuime, vă suportăm doar pentru că n-avem încotro, dar la prima ocazie vă dăm un şut în fund şi ne eliberăm definitiv de statul opresor român”...

În această notă descifrează românii mesajul obstinat indus de imnul neoficial şi steagul neoficial secuiesc. O notă care dă tonul celor mai multe discursuri autonomiste şi separatiste ale politicienilor maghiari. Altfel, cred că n-ar deranja pe nimeni nici imnul secuilor, nici steagul secuiesc, la urma-urmei oamenii au dreptul să ţină la simbolurile care le reprezintă identitatea etnică mai mult decât la propria lor existenţă. Sau, cum spunea preşedintele Iohannis: poţi folosi steagul secuilor în domeniul turistic, iar imnul lor n-ar trebui să jignească pe nimeni dacă e bine cântat. Par mai degrabă păreri de profesor de fizică, dar ne-am obişnuit cu „diplomaţia” cu tâlc a preşedintelui.

Dinspre liderii politici maghiari din Sf. Gheorghe n-au mai fost steaguri şi imn, au fost plângeri despre răutatea procurorilor şi persecuţiile suferite de primarii UDMR. Normal, se ştie deja: n-ai voie să te legi de un primar maghiar, chiar dacă încalcă legea, pentru că „a fi ungur este o nevroză colectivă” (conform Paul Lendvai: „Ungurii”, care îl citează pe Arthur Koestler). În consecinţă, dai într-unul, ţipă toţi!

N-a părut să impresioneze pe niciunul dintre politicienii maghiari prezenţi observaţia lucidă a preşedintelui Iohannis, referitoare la situaţia îngrijorătoare a tinerilor maghiari care nu ştiu româneşte suficient de bine ca să poată accesa locuri de muncă bine plătite în întreaga ţară. O spunem de mult, separarea şcolilor în Secuime a fost prima crimă comisă de o clasă politică surdă la argumente în anii ’90. Efectele acestei crime încep să fie, iată, percepute la cel mai înalt nivel. Dar numai de o parte, pentru că de cealaltă se aude acelaşi refren: dacă nu ne place sau nu ne găsim de lucru în România, mergem în Ungaria sau vin ungurii la noi să ne-ajute, suntem în fericita situaţie să sugem la două ţâţe.

Da, poţi să gândeşti şi să acţionezi aşa câtă vreme statul român pare dezinteresat de soarta contribuabililor. Atenţie, însă, e vorba de TOŢI contribuabilii, nu doar de etnicii maghiari. Adică suferim la fel din acest punct de vedere. Politicienii maghiari ar trebui să înţeleagă, prin urmare, că separatismul nu e o soluţie nici măcar pe termen scurt; „inhibă dezvoltarea”, cum ar zice preşedintele Iohannis.

(Dumitru Manolăchescu)

 

 

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
lili, 19 iulie 2017
@Cristi Ciocan: Eu nu cred ca subiectul e incheiat! Incet-incet dupa Decembrie '89 reprezentantii UDMR au facut parte din diferite Guverne, toate dependente de voturile UDMR la un moment sau altul citeste integral
lili, 19 iulie 2017
Abureala la Johannis, precum pe vremuri la Basescu... Ce sa "promita" Johannis, cand haturile tarii sunt la Guvern?! In vizita oficial care sa "promita" una si alta ar trebui sa vina mai marii citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.