Între aceste două lumi, cea a fotbalului şi cea din politică, au fost dintotdeauna foarte strânse legături. Nevinovate la început, politicienii se dădeau în stambă susţinând electoral o echipă sau alta. Apoi, însă, au început alte jocuri; cele de interese, pe bani mulţi, foarte mulţi.

Aşa s-a ajuns, astăzi, ca Biroul Federal de Investigaţii american să pună sub acuzare pentru corupţie şi trafic de influenţă 14 foşti şi actuali oficiali ai FIFA. În plină campanie electorală pentru postul de preşedinte al acestei Federaţii, procurorul general al SUA – o femeie dată dracului (vorba asta sună întotdeauna, cel puţin pentru mine, admirativ) – a ieşit pe piaţă cu nume, prenume, funcţii, naţionalităţi, sume traficate. Cu toate acestea, preşedintele FIFA – unul pe care-l cheamă Sepp Blatter, este elveţian şi se ocupă de Federaţie de patru mandate (16 ani) – nu s-a sinchisit şi-a mai candidat şi-a cincea oară, să fie, să-i ajungă! A candidat şi-a câştigat, semn că şi în lumea bună corupţia înfloreşte ca firul de iarbă netuns de pe gazonul terenului de fotbal. A câştigat Blatter, dar bucuria nu l-a ţinut decât patru zile. Când şi-a anunţat nu demisia, că nu se face la nivelul ăsta. A făcut precum Petre Roman când l-au demisionat minerii lui Iliescu: şi-a depus mandatul... Adică a renunţat la funcţie, urmând să vadă ce-l aşteaptă, ce acuzaţii i se aduc şi pe ce dovezi se sprijină procurorii americani.

Investigaţiile americanilor asupra corupţiei din fotbalul mondial au început cu mulţi ani în urmă, însă doar prin 2012 un jurnalist american (un fel de Cătălin Tolontan al nostru) a produs acuzaţii directe la adresa unor oficiali ai FIFA, implicaţi în afaceri cu federaţiile unor state pentru organizarea Cupelor Mondiale. Au trecut de-atunci, iată, trei ani, timp în care procurorii americani şi-au betonat acuzaţiile, semn că treaba-i serioasă. Se-anunţă vremuri grele pentru gazda Cupei Mondiale din 2022, Qatar, de-acolo au plecat multe zeci de milioane mită pentru „bunăvoinţa” oficialilor FIFA. Cât o fi dat Moscova pentru Cupa Mondială din 2018?! S-ar putea să nu ştim niciodată, dar s-ar putea să explodeze şi la Putin bomba asta.

Între timp s-au descoperit sute, mii de meciuri de fotbal bănuite a fi fost trucate, vreo 50 sunt anunţate ca sigur trucate. Cel mai bine ştiu asta jucătorii la pariuri, ei au suferit pierderi de bani consistente din cauza unor rezultate cu totul neaşteptate. Asemenea meciuri au existat şi în campionatele noastre, dar cine să le vadă la noi?! La noi, când a fost debarcat Mircea Sandu din funcţia de preşedinte al FRF ziceai că-i revoluţie, că şi ăsta se eternizase la Federaţie. Cu chiu-cu vai l-au schimbat cu Răzvan Burleanu, dar numai după ce i-au oferit nu mai ştiu câte sute de mii de euro, casă şi masă şi secretară şi maşină şi birou şi... Păi nu fusese el preşedinte?! Nu avusese el pe mână soarta fotbalului românesc?! Şi preşedinte de sindicat la SC Ghinion SA dacă eşti, tot preşedinte te numeşti, ai aceleaşi drepturi ca orice preşedinte – ce mi-e Federaţia, ce mi-e Statul, ce mi-e Ghinion SA, ce mi-e Liga Profesionistă de Fotbal?! E drept, preşedinţii României n-au bătrâneţi liniştite, nu primesc sute de mii de euro drept mulţumire pentru serviciile aduse patriei, n-au dreptul decât la două mandate, iar „după” de obicei îi aşteaptă un lung şir de procese. Dar preşedintele Mircea Sandu, sau preşedintele LPF... Ehei, fotbalul e o altă lume, cu alte legi, cu alţi bani, uitaţi-vă numai la fraţii, verii şi nepoţii Becali şi vă daţi seama ce bani se-nvârt în lumea fotbalului.

De-aia am făcut legătura cu politica. Pentru că e aceeaşi lume hoaţă şi ticăloasă, populată de aceiaşi Becali, Sandu, Dragomir, preşedintele de la Timişoara, antrenorul de la Piatra Neamţ, ăla de la Ploieşti, ăla de la Petroşani, ăla de la Craiova... Dacă-i aşezi pe-ăştia lângă politicieni, zici că-s fraţii lui Năstase, Voiculescu, Remeş, Nichita, Voicu, Fenechiu. Aceiaşi escroci, şantajişti, aceiaşi mituitori, vânzători de meciuri şi vânători de recompense.

Mi-ar fi plăcut să nu se-ntâmple niciodată asta. Adică n-aş fi vrut să aud, acum, refrene deja cunoscute: uite, dom’le, şi la ăia cu pretenţii e la fel, fură şi ei ca şi noi, se vând şi se cumpără şi la elveţieni, nemţi şi englezi preşedinţii de federaţii, taman ca la noi! Ia să nu ne mai punem noi cenuşă-n cap că suntem mai răi ca toţi, că nu suntem, peste tot e la fel, toţi suntem o apă şi-un pământ!

N-aş fi vrut să aud toate astea. Dar le voi auzi, pentru că (şi) în fotbal corupţia s-a globalizat. E drept, n-a pornit de la noi, ci din civilizata şi bogata Elveţie, ţara de origine a primului preşedinte FIFA bănuit de corupţie: Sepp Blatter.