Todor Laszlo şi prietenul său, Bolog Adam, au început în urmă cu mai bine de 20 de ani să construiască un avion într-un garaj din municipiul Sfântu Gheorghe, după planurile unui român stabilit în Franţa, Marcel Jurcă, specialist în proiectarea şi construirea avioanelor sportive pentru amatori.

Cei doi prieteni, care s-au cunoscut în urmă cu peste cinci decenii la un club de aeromodelism, au muncit aproape zi de zi la acest avion cu un singur loc, pe care l-au fabricat din molid „de rezonanţă“, placat cu lemn de mesteacăn adus din Finlanda şi l-au acoperit cu pânză şi un clei special care îl face „imun“ la presiunile aerului.

Todor Laszlo spune că Marcel Jurcă le-a oferit proiectul în mod gratuit şi chiar i-a vizitat de două ori, în 2000 şi 2001, pentru a vedea cum merge treaba, arătându-se foarte mulţumit de calitatea construcţiei, lucru pe care l-a menţionat şi în scris, însă, din păcate, nu a mai apucat să vadă avionul zburând, pentru că între timp a murit.

Avionul, denumit „Tempete“, are o anvergură de 6 metri, o lungime de 5,70 metri, aproximativ 450 de kilograme şi cu un rezervor de 60 de litri, care îi poate asigura o autonomie de zbor de trei ore.

Teoretic, ar putea atinge o viteză de croazieră de 200 de kilometri pe oră şi o altitudine de 4.000 de metri, dar încă nu a putut fi omologat pentru zbor.

„Am terminat structura, am montat motorul, dar am avut probleme cu omologarea. Noi am modificat trenul de aterizare cu acordul constructorului, adică am luat un tren gata de la alt tip de avion, însă am comis greşeala că am omis să cerem acordul în scris, l-am avut doar verbal şi nici nu mai putem face nimic pentru că domnul Jurcă a murit. Deci, anul trecut am terminat avionul şi când am ajuns la omologare nu am putut să prezentăm hârtia“, a declarat, pentru AGERPRES, Todor Laszlo.

Acesta a menţionat că nu renunţă la visul de a vedea avionul zburând şi că va reface trenul de aterizare.

„Au trecut anii, peste 20 de ani am lucrat la acest avion. E un vis frumos pe care vreau să îl văd împlinit. Dacă nu o să zburăm noi, măcar să zboare altcineva. Eu zic că 20 de ani nu au trecut degeaba şi nu regret nicio secundă. Trăiesc cu speranţa că îl voi vedea zburând“, a mai spus Todor Laszlo.