Tânărul în vârstă de 26 de ani participă la aproape toate competiţiile organizate de cele mai bune cluburi de golf din ţară Un tânăr din Sfântu Gheorghe, Radu Matei, a ales să practice golful, un sport care rămâne în continuare pentru multă lume o enigmă. Radu Matei are 26 de ani şi s-a îndrăgostit de golf încă de acum 13 ani. Deşi nu a intrat încă în liga profesionistă de golf din România, Radu este înscris la amatori şi participă cam la toate competiţiile de gen organizate de cele mai bune cluburi din ţară şi inclusiv de Federaţia Română de Golf.

Tânărul în vârstă de 26 de ani participă la aproape toate competiţiile organizate de cele mai bune cluburi de golf din ţară

Un tânăr din Sfântu Gheorghe, Radu Matei, a ales să practice golful, un sport care rămâne în continuare pentru multă lume o enigmă. Radu Matei are 26 de ani şi s-a îndrăgostit de golf încă de acum 13 ani. Deşi nu a intrat încă în liga profesionistă de golf din România, Radu este înscris la amatori şi participă cam la toate competiţiile de gen organizate de cele mai bune cluburi din ţară şi inclusiv de Federaţia Română de Golf.

Printre premiile lui Radu se numără primul loc la categoria I din cadrul Turneului Alba Golf Challenge de la Pianu de Jos şi locul întâi la Campionatul Naţional de Golf - categoria 1. La Turneului Internaţional de golf Romanian Open Amateurs Championship, organizat de Federaţia Română de Golf pe terenul din cadrul clubului Lac de Verde de la Breaza, Radu Matei a obţinut locul al doilea la categoria masculin, în vreme ce locul întâi a fost ocupat de un alt jucător tot din Sfântu Gheorghe, prietenul şi partenerul de joc al lui Radu, Carmil Bejan.

Golful şi tot ceea ce e legat de acesta îl fascinează pe Radu Matei atât de mult încât, deşi a început o afacere în cu totul alt domeniu alături de foşti colegi de facultate, investeşte foarte mult în practicarea unuia dintre cele mai exclusiviste sporturi. Pentru că este adeptul unui sport mai puţin practicat, Radu a fost de acord să ne povestească despre ceea ce l-a atras spre golf, cum interesul îi este menţinut de către acesta, impresii şi planuri de viitor.

– Povesteşte-ne cum ai des coperit golful?

– Încă de mic am încercat mai toate sporturile, ca orice copil - de la fotbal la tenis, însă fiind şi foarte activ, nimic nu mi-a captat atât de mult atenţia precum golful. Practic, totul a început în urmă cu vreo 13 ani, o perioadă în care începusem să merg cu prietenii mei în Rezervaţia de la Reci, unde inventam tot felul de jocuri. Având la dispoziţie un spaţiu verde deschis foarte larg, jocurile au început cu mingi de tenis şi beţe. Apoi am început să mă implic tot mai mult în acest sport, până când am luat legătura şi cu un profesor de sport, începând antrenamente reale. Contează foar te mult însă şi faptul că lam avut alături de Carmil Bejan, un prieten bun care s-a implicat şi el în acest sport, cu care făceam antrenamente şi cu care am participat apoi la diverse competiţii. Cam aşa a început pasiunea pentru golf, mai mult dintr-o joacă ce s-a transformat apoi într-o necesitate.

– Totuşi de ce golf şi nu altceva, mai ales că nu putem afirma că avem vreo tradiţie în acest sport...

– În primul rând pentru că mi se pare cel mai dificil sport. Nefiind un sport de echipă - într-o competiţie participând ca „echipă“ cel mult două persoane, aici rezultatele depind doar de tine, ca individ, drept pentru care te provoacă foarte mult la autoeducare, la depăşirea limitelor. Este un sport inteligent şi un sport aparte, ca şi echitaţia. E adevărat că nu prea e întâlnit la noi în ţară acest sport, el fiind specific mai ales celor din afara ţării, poate tocmai de aceea are o imagine exclusivistă. Trebuie ştiut că în Occident acest sport este foarte practicat de clasa de mijloc, dar nu putem vorbi de acelaşi nivel real al clasei de mijloc de afară cu cel al clasei de mijloc din România.

– Fiind un sport mai aparte, cam ce eforturi financiare presupune practicarea golfului?

– Cel mai important este că cine vrea să joace golf are nevoie de un echipament specific şi chiar dacă la început poţi găsi mingi şi crose ieftine, pe măsură ce avansezi către profesionişti ai nevoie de lucruri de mai bună calitate iar acestea costă câteva sute de euro. În plus, acesta şi alte accesorii specifice golfului pot fi folosite în jur de doi-trei ani, depinde şi de intensitatea folosinţei, însă oricum trebuie schimbate. Ideea este că nu e vorba de un sport ieftin nici pe această parte, trebuie să fii pasionat ca să investeşti constant.

– Cum e golful din România, cu ceea ce înseamnă jucători, terenuri, cluburi de golf?

– Eu cred că mai avem multe de învăţat şi marcat în acest domeniu. Aici însă totul se leagă de popularitatea golfului, care să recunoaştem, nu este prea mare încă. Cele mai bune terenuri de golf sunt cele de la Breaza şi de la Alba Iulia, însă nici acestea nu sunt chiar la nivelul celor mai bune de afară. Mai trebuie să facem multe în domeniu dacă vrem să contăm, avem şi prea puţini jucători marcanţi şi a avansa în acest domeniu ar presupune investiţii - în amenajarea terenurilor, în promovarea golfului şi susţinerea reală a celor care vor să practice golful. Toate acestea necesită însă bani, numai suprafaţa unui teren de golf normal are 60 de hectare conform standardelor... eu mi-aş dori investiţii în acest sens, dar cred că mai durează până ajunge România la un aşa nivel, deşi există deja numeroase cluburi de golf, ceea ce e un pas important în direcţia bună.

– Se poate trăi din golf?

– Dacă eşti la nivel profesionist şi joci mult afară, da. La competiţiile pentru amatori, de exemplu, nu se dau bani, premiile sunt în echipamente, vouchere... România nu are foarte mulţi jucători profesionişti, ei pot fi număraţi pe degete. De fapt, acesta este unul din motivele pentru care aş dori mai multă implicare, ca să avem rezultate, să facem ceva în domeniu. Pentru asta, contribuind la câştigurile în golf, ar trebui însă să se ajungă la un nivel în care acest sport să fie cât mai practicat – la noi are o imagine exclusivistă, cum am mai spus, dar mulţi îl practică uneori şi din snobism, pe când în Occident e totuşi un sport de masă pentru cei din clasa de mijloc, ceea ce desigur contribuie la câştiguri.

– Asta înseamnă că ai o altă ocupaţie din careţi câştigi existenţa...

– Sigur. Eu am terminat Facultatea de Horticultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice de la Bucureşti, având specializarea pe peisagistică. Alături de alţi doi colegi şi prieteni ne-am făcut o firmă ce se ocupă cu proiectarea spaţiilor verzi. Noi spunem că avem viziune şi idei bune, dar este greu pentru nişte tineri să câştige licitaţii pe aşa ceva. Una dintre cele mai importante realizări de până acum cred că este proiectul terenului de golf pe care lam realizat pentru terenul internaţional de golf de la Vârghiş, o investiţie austriacă în judeţul nostru. Am prezentat un masterplan al terenului şi varianta noastră i-a impresinat pe investitori, alegând-o din mai multe pe care le aveau la dispoziţie. Terenul propus de noi încearcă să prezinte 27 de găuri într-un ansamblu unitar, integrând clădiri şi case în cadrul peisajului general. Din punct de vedere tehnic, terenul respectă toate standardele cerute de Federația Internațională de Golf, fără a interveni agresiv în peisajul actual, ci chiar scoţându-l în evidenţă.

– Ce-ţi doreşti pe viitor şi cum crezi că dorinţele tale şi ale altor tineri se vor realiza în Sfântu Gheorghe?

– Îmi doresc enorm să fac ceva pentru golf, să obţin rezultate pe plan sportiv, poate cândva să antrenez, să-i fac pe tineri să descopere şi să  iubească acest sport. Dar toate acestea se leagă şi de factori exteriori, trebuie să vedem şi ce ne rezervă viitorul. Sincer, nu prea cred că Sfântu Gheorghe are ce oferi tinerilor care fie vor să facă ceva deosebit, fie au vreun talent în diverse domenii. Asta este nu doar din cauza lipsei de perspective pe care o dă lipsa de investiţii... e de fapt un cerc vicios, pentru că cei cu talent părăsesc această zonă căutându-şi norocul în alte oraşe sau în afara ţării. Iar unde nu sunt tineri... nu există efervescenţă!