VIDEO Disensiuni pe tema bilingvismului în plenul Consiliului Județean Covasna
Consilieri din PNL au părăsit sala de ședință în semn de protest la acțiunile unor colegi din partidele maghiare
Cea mai recentă ședință a Consiliului Județean Covasna, de joi, 25 octombrie, s-a lăsat cu discuții aprinse în plen din cauza refuzului unor foști și actuali consilieri maghiari de a mai traduce dezbaterile și intervențiile lor și în limba română. Decizia nu a fost primită cu entuziasm de unii consilierii de etnie română, care au și părăsit sala de ședință, în semn de protest. Președintele CJ Covasna, Tamás Sándor spune că a fost prins la mijloc în dispută.
Toate discuțiile au început din cauza hotărârii judecătorești care cere Consiliului Județean să îndepărteze steagul secuiesc și cel al ungurimii (nu al Ungariei, subliniază reprezentanții CJ) din suportul cu cinci drapele din sala de ședințe, dăruit în urmă cu câțiva ani de fostul consilier, actualul deputat Kulcsár Terza József.
„Dintre aceste cinci steaguri, două trebuie îndepărtate. Cu această ocazia e venit și domnul Kulcsár, deputat, și a cerut cuvântul și a expus părerea dânsului, în limba maghiară, și nu a binevoit să vorbească în limba română. Precum știți, la noi în Consiliul Județean Covasna cred că este un bilingvism total și corect și din când în când eu trebuie să traduc pentru că sunt unii care nu vor să traducă ceea ce spun de pildă în limba maghiară. Iar după aceea și domnul Fazakas (n. red. Péter), un alt coleg, din partea Erdélyi Magyar Néppárt (n.red. Partidul Popular Maghiar din Transilvania – PPMT) a refuzat să vorbească și să traducă expusele din maghiară în limba română la care eu, desigur, am tradus și acest discurs. Dar, până la urma urmei, furia unor consilieri de naționalitate (sic!) română a căzut pe umărul meu, deci am picat ca musca-n lapte, cum se zice. Am avut o discuție politică pe marginea acestui aspect”, a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă, Tamás Sándor, care a precizat totodată că nu e prima dată când se portă astfel de discuții, pe teme politice, în ședințele Consiliului Județean.
„Discuții politice am mai avut și o să mai avem. Eu cred că forul Consiliului Județean este și pentru discuții politice, deci nu mă ascund, nu mă surprinde acest lucru, dar unii au fost puțin mai tulburați de acest lucru. Asta e! Nu văd nimic ieșit din comun în ceea ce s-a întâmplat în Consiliul Județean Covasna”, a completat președintele Consiliului Județean Covasna.
Consilierii PNL spun că nu a fost respectată procedura de ședință
Consilierii PNL, care au părăsit sala de ședințe a Consiliului Județean Covasna în timpul în care se votau proiectele înscrise pe ordinea de zi, spun, printr-un comunicat de presă, că toată întâmplarea a făcut parte ca „dintr-un scenariu” și au subliniat intervenția consilierului din partea PPMT „care a declarat că începând din acel moment, consilierii acestui partid nu vor mai vorbi românește în semn de protest pentru „atrocitățile făcute de români în Transilvania”, în urmă cu 60 de ani și mai mult, a cerut (și a obținut) un moment de reculegere în memoria victimelor. Asta chiar de ziua Armatei Române”, arată comunicatul de presă transmis de PNL Covasna.
Aceeași sursă continuă și notează: „Având în vedere faptul că aceste discuții și acțiuni nu aveau nicio legătură cu ședința de Consiliul Județean de astăzi, am hotărât ca locul consilierilor PNL nu este acolo și am părăsit sala.
Foarte grav în opinia noastră este faptul că nu a fost respectată procedura de ședință și ordinea de zi a acesteia, fapt care duce la anularea hotărârilor luate în ședința de astăzi, printr-o acțiune în instanță. Pentru că suntem responsabili și conștienți de urmările acestei acțiuni care ar afecta instituții importante din județ, proiecte demarate cu mult timp în urmă și altele abia inițiate, înțelegem să nu facem acest demers, dar atragem atenția conducerii Consiliului Județean asupra faptului că și consilierii români depun eforturi tot pentru binele județului și merită același respect ca și cei maghiari. În Consiliul Județean nu își au locul aceste acțiuni profund șovine care readuc în actualitate tensiunile și conflictele, uneori violente, între români și maghiari. De asemenea atragem atenția și consilierilor maghiari că pe viitor nu vom tolera astfel de ieșiri, că dorim să ne desfășurăm activitatea pentru care am fost trimiși acolo de alegători, în condiții normale și corecte”.
Despre respect a vorbit și președintele Consiliului Județean în cadrul conferinței de presă susținute imediat după ședința de joi.
„Trebuie să fim corecții unii cu ceilalți, indiferent ce naționalitate avem. Dacă am fost educați corect, asta înseamnă că trebuie să respectăm limba, religia, identitatea celuilalt. (...) Eu înțeleg și respect sentimentul românilor, pentru că 1 Decembrie este o sărbătoare a românilor. Înțeleg, respect, respect Constituția, steagul, Imnul Național și așa mai departe. Dar tot așa rog și cer ca să fiu și eu și comunitatea mea înțeleasă”, a concluzionat Tamás Sándor.
Acesta nu este primul episod din disputele pe tema steagurilor la Sfântu Gheorghe, iar o scenă similară, avându-i în prim-plan cam pe aceeași actori, s-a petrecut și în ianuarie 2017, când consilierii români au votat împotriva acceptării donației făcută în urmă cu doi ani Consiliului Judeţean Covasna de către liderul Partidului Civic Maghiar (PCM) Covasna, Kulcsár Terza József, ales deputat pe listele UDMR.
Atunci, opoziţia celor cinci consilieri români faţă de această donaţie, constând în cinci steaguri, respectiv ale Statelor Unite ale Americii, Germaniei, Israelului, Ungariei şi „Ţinutului secuiesc”, a vizat, potrivit Agerpres, în principal, arborarea lor în sala de şedinţe, aceştia fiind de părere că ar trebui arborate drapelele tuturor statelor Uniunii Europene.