ACTUALITATE 19 mai 2016

Discriminează gardul de pe Lunca Oltului?

de Sever Ioan Miu | 298 vizualizări

În urma unui articol apărut în Observatorul de Covasna despre gardul ridicat de Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe în jurul blocurilor sociale din Lunca Oltului, Avocatul Poporului (Ombudsmanul) s-a  sesizat și a declanșat o anchetă. Instituția  a recomandat dărâmarea gardului, motivând că e vorba despre discriminare. Viceprimarul Tischler Ferenc spune că vrea să discute cu reprezentanții Ombudsmanului, pentru a-i convinge că măsura e în favoarea locatarilor. Părerile despre utilitatea gardului și faptul că ar discrimina sunt împărțite, chiar la aceiași locatari.

Cum au decurs lucrurile de la primul articol

Când i-am vizitat, în decembrie 2015, toți locatarii cu care am vorbit erau împotriva gardului, unii comparând construcția cu zidul unei închisori, iar un activist pentru drepturile romilor mi-a vorbit de „Zidul Berlinului”. Pe de altă parte, viceprimarul Tischler Ferenc mi-a declarat că gardul a fost ridicat după ce mai mulți s-au plâns de gălăgia provocată de mașinile aduse în curte și de vizitatorii care rămân în bloc, peste noapte. După apariția articolului nostru, în 7 decembrie, Biroul Teritorial Brașov al Avocatului Poporului a propus sesizarea instituției, printr-o notă înregistrată pe 10 decembrie.

În cadrul anchetei, Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe a răspuns că ridicarea gardului nu este discriminatorie, reluând argumentele pe care mi le comunicase Tischler Ferenc. Pe de altă parte, Avocatul Poporului „a constatat că sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii pentru calificarea cazului analizat ca având caracter discriminatoriu: existenţa unui tratament diferenţiat; existenţa unui criteriu de discriminare definit la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările ulterioare; tratamentul diferenţiat nu este justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acestui scop nu sunt adecvate şi necesare”. Avocatul Poporului consideră că, în loc să favorizeze locatarii, măsura „dezavantajează grupul vulnerabil social, atât material cât şi moral”. Ca atare, Ombudsmanul a apreciază că autorităţile locale ale Municipiului Sfântu Gheorghe trebuie să demoleze „zidul despărţitor”, potrivit comunicatului trimis presei săptămâna aceasta. Gardul ridicat în jurul blocurilor a costat, aproape 30.000 de lei și trebuia să fie gata în noiembrie 2015, potrivit răspunsului dat de primărie la cererea de informare a unui cetățean. Gardul și adăpostul paznicului au fost date în folosință în luna decembrie 2015, potrivit șefului Direcției de Asistență Comunitară Sfântu Gheorghe, Tankó Vilmos.

Tischler: Ar fi o discriminare dacă nu am face ordine

Am fost curios ce zic autoritățile locale despre recomandarea Avocatului Poporului. L-am sunat pe viceprimarul Tischler Ferenc. „Prea mult nu am ce să comentez. Am luat la cunoștință. Eu știu din ce motiv s-a construit acel gard, sunt sigur că este în folosul și ajutorul majorității locuitorilor de acolo. Ar fi o discriminare dacă nu am face ordine și am lăsa ca muzica să urle noaptea și oamenii care merg la serviciu sau își duc copiii la școală să fie obosiți. A fost cerința unora dintre locatari să fie ordine”, mi-a declarat Tischler. „Sunt 20% dintre locatari care sunt împotriva gardului și au scris petiții către toate instituțiile statului. Îi deranjează că le-am închis terenul de joacă sau terenul unde chefuiau.

- Cei care au scris petiții sunt cei care chefuiau?

- Poate au mai semnat și alții, dar majoritatea sunt dintre cei care chefuiau. Bine, acuma... chefuiau... Nu se țineau de acele norme nescrise care există într-un bloc privind liniștea. 80% sunt deranjați de chefurile care se țineau și au cerut ajutorul nostru.

Au fost familii care au semnat petiția, iar, după ce au ridicat gardul și nu au mai intrat oameni acolo au venit și și-au cerut scuze. Nu trebuiau să-și ceară scuze, că nu sunt eu nervos sau supărat, dar au venit și au spus ‘putem să facem o diferență între ce a fost mai înainte și ce este acum”, mi-a spus Tischler. Pe de altă parte, Tankó Vilmos spune că încă sunt oameni străini care intră și fac gălăgie: „Orice ai inventa nu funcționează precum ceasul elvețian. Sunt persoane care pot fi identificate și după construirea gardului, însă numărul lor a scăzut semnificativ”. L-am întrebat pe Tischler dacă gardul rămâne și mi-a răspuns că dorește un dialog cu instituția Avocatului Poporului: „Cred că dânșii s-au informat din presă, nu au fost la fața locului. Ar merita să vină pe teren și să vadă ce vor oamenii. Să vadă motivul concret pentru care a fost ridicat gardul și să-i convingem că scopul nostru este în favoarea locuitorilor de acolo”.

Mașini ba, chefuri da

Este gardul în favoarea locatarilor? Am mers la blocurile sociale, să aflu mai multe păreri. După ce am fost oprit la poartă de administrator, care a vrut să-mi declare nimic oficial, am urcat la șefa de scară Kovács Maria Magdalena. „S-a schimbat în privința că nu intră mașini. E singurul lucru care este bine”, a recunoscut ea, plângându-se de cei care chefuiesc“. Înainte n-am vrut să facă gardul, am fost și la prefectură și la primărie. Acum am văzut că e puțin mai bine”, mi-a spus șefa de la altă scară, Kolozsi Gyongyke. Ea mi-a povestit de mașinile cumpărate care erau parcate în curte și ai căror șoferi ascultau „muzică țigănească”. „Situația persoanelor străine s-a schimbat numai puțin. Când vin la poartă, noaptea spun „e sora mea, e fratele meu”. Tot intră și fac chef, de trebuie să vină poliția, că noi nu putem dormi”, mi s-a plâns Kolozsi.

Între ordine și rușine

Le-am întrebat pe cele două șefe de scară dacă gardul discriminează. „Cum am zis, pe de-o parte e bine să nu vină cu mașinile, să facă gălăgie, pe de alta, e puțin rușine”, mi-a zis Kolozsi. „Trebuia pus de la început, de când au fost aduși oamenii. E o discriminare, e un avertisment, pune semn, îi desparte unul de altul. Și așa se știa ce fel oameni sunt în blocul portocaliu, nu trebuia să aducă oamenii de la blocul Sing-Sing și atunci nu era nevoie de gard”, mi-a răspuns Kovács. Știam că și Kovacs semnase petiții împotriva gardului și am întrebat-o dacă l-ar vrea dărâmat. „Într-un sens da, într-un sens nu. E bine că l-au pus, să știe că nu pot face orice. Dar dacă a pus gard, să pună și un om care să sesizeze oamenii care vin și stau noaptea”. „Ce fel de discriminare este? Este deschis mereu. Dacă era după mine, nu aș lăsa să intre nimeni în afară de cine stă aici. Dacă nu ar veni poliția m-ar bate în fiecare seară domnii locatari”, mi-a declarat un portar al ansamblului de blocuri sociale.

„Nu putem spune că în zona respectivă este o situație de risc. Iar când este sesizat un eveniment care este de competența poliției, polițiștii se deplasează la fața locului și iau măsurile legale care se impun”, mi-a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Covasna, Nicoleta Marin.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
aaa, 20 mai 2016
Puteau să pună un gard cu înalțime mică (0,5m) sau să pună niște stâlpi metalici care să nu permită accesul auto(dacă acesta este adevăratul motiv).Indiferent de variantă, lucrarea citeste integral
lili, 20 mai 2016
Saracia si lipsa de educatie "discrimineaza", nu amaratul ala de gard care nici bine nu face, nici nu strica, dupa cum spun cele 2 femei...
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.