Universitatea de Vară de la Izvorul Mureșului a adus în dezbatere în ce-a de-a doua zi a lucrărilor drepturile minorităților românești din Ucraina, Serbia și Ungaria. Numitorul comun scos în evidență de reprezentanții comunităților din afara granițelor este dezinteresul criminal al autorităților de la București, care nu reacționează la acțiunile de discriminare și asimilare forțată sistematică din regiunile cu un număr semnificativ de etnici români.

Anul acesta, Departamentul pentru românii de pretutindeni a avut alocat un buget de 50 de milioane de euro, de aproape 10 ori mai mult decât în anii precedenți. Din aceste fonduri, DRP nu a reușit să construiască nicio școală în vreuna dintre comunitățile românești din țările vecine. Prin comparație, Ungaria a reușit să pună la punct în ultimii ani sisteme de educație complete, de la nivel de grădiniță și până la universitate în regiunea Transcarpatia din Ucraina și în Transilvania. Tot guvernul de la Budapesta a instituit un sistem de burse pentru profesioniștii vorbitori de limbă maghiară din Transcarpatia.

Avocatul Eugen Pătraș, reprezentant al comunității românești din Ucraina susține că românii din țara vecină sunt ținta unei campanii permanente de asimilare forțată. Orice tentativă de ripostă în fața acestor măsuri de discriminare este considerată drept susținere acordată regimului de la Moscova: atunci când vorbești de lipsa unor drepturi în Ucraina de astăzi, riști să fii etichetat drept putinist.

Președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, Claudiu Târziu a amintit că autoritățile din regiunea Odessa refuză cu obstinație că recunoască limba română ca limbă de comunicare în rândul comunității de români din zonă și insistă să utilizeze conceptul de limbă moldovenească. Într-o discuție directă cu guvernatorul regiunii, acesta ar fi indicat oficialului român să rezolve această controversă prin negocieri cu autoritățile de la Chișinău, deși subiectul discuției se referea la o comunitate care trăia între granițele Ucrainei.

În Bulgaria, unde există o comunitate de aproximativ 160 de mii de români, la care se adaugă mii de aromâni din regiunea Blagoevgrad, etnicii românii nu sunt recunoscuti ca minoritate națională. Reprezentantul comunității românești de la sud de Dunăre, Ivo Gheorghiev, spune că autoritățile de la București nu fac nimic pentru comunitățile din afara granițelor și nu acordă nicio atenție problemelor cu care se confruntă acestea. Asemenea conaționalilor din Timoc, pe care autoritățile sârbe îi supun unui proces de asimilare sistematică, românii din Bulgaria își pierd identitatea etnică și comunitară din pricina ignoranței cu care sunt tratați din capitala României.

Pentru românii care trăiesc în afara granițelor, solidaritatea rămâne singurul instrument prin care își pot prezerva tradițiile și identitatea etnică, în lipsa unui program articulat și a unei susțineri reale venite din partea autorităților române.

În premieră pentru Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului a fost organizat un meci demonstrativ de oină jucat între echipele C.S Hida, CS Izvorul Chiuiesti și echipa Inspectoratului de Jandarmi Harghita. Printr-un parteneriat în exclusivitate alături de președintele Federației Române de Oină, Nicu Dobre, a avut loc și o prezentare a semnificației, importanței, regulilor și modului de desfășurarea a jocului de oină. Ca sport național, reprezentativ pentru întreaga românitate, organizatorii au considerat că acest moment reprezintă oportunitatea ideală pentru promovarea valorilor românești în cadrul comunităților noastre de pretutindeni, ca semn de unitate și comuniune.

 Sursa: BIROUL DE PRESĂ AL UNIVERSITĂȚII DE VARĂ IZVORU MUREȘULUI