Toate rampele de gunoi menajer din judeţul Covasna vor fi închise în acest an, iar deşeurile vor fi transportate la depozitul ecologic din localitatea Leţ, a cărui construcţie a început anul trecut print-un proiect de gestionare unitară a deşeurilor finanţat din fonduri europene.

Directorul societăţii de salubritate Tega din Sfântu Gheorghe, Tóth-Birtan Csaba, a declarat vineri că rampele de gunoi din oraşele Baraolt, Întorsura Buzăului şi Covasna au fost deja închise şi ecologizate, iar în scurt timp se vor închide şi cele din municipiile Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc. Tóth-Birtan Csaba a menţionat că, potrivit proiectului, termenul limită pentru finalizarea lucrărilor la depozitul ecologic de la Leţ este luna mai a.c. şi speră că acestea vor fi încheiate la termen, pentru că în caz contrar gunoiul menajer colectat în rampa din Sfântu Gheorghe va trebui transportat la Braşov.

„La Sfântu Gheorghe a început închiderea rampei, la Târgu Secuiesc e pe terminate. (...) Ideal ar fi ca depozitul de la Leţ să fie terminat la timp, până la primăvară. Am văzut că s-a lucrat acolo, important e să se termine groapa de gunoi, apoi pot fi făcute şi clădirile”, a declarat directorul societăţii de salubritate.

Viitorul depozit ecologic se va întinde pe o suprafaţă de aproape 16 hectare şi va include o linie de sortare a deşeurilor reciclabile, o staţie de compostare a deşeurilor organice şi o staţie de epurare.

Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor, a declarat că proiectul de gestionare unitară a deşeurilor menajere este unul dintre cele mai mari şi importante derulate în ultimii ani în judeţ. „Acest proiect va rezolva problema celor 195.000 tone de deşeuri pe care populaţia judeţului Covasna le produce anual. Practic, este vorba despre un sistem de management integrat care va schimba complet modul de colectare şi gestionare a acestor deşeuri. (...) La Moacşa va funcţiona o uzină, cu staţie de sortare şi compostare care va rezolva pe termen lung problema acestor mii de tone de deşeuri”, a declarat Tamás Sándor.

Proiectul în valoare totală de 30 de milioane de euro este finanţat în proporţie de peste 70% prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, iar diferenţa este asigurată din fonduri locale şi guvernamentale.