[singlepic=577,250,250,,left]Românul este inventiv. Nu este nouă constatarea, iar adevărul nu poate fi tăgăduit. Aprecierea este valabilă şi atunci când vine vorba despre hoţi. Dacă înainte românul era obişnuit să i se fure porcul din bătătură, bicicleta din curte, bateria de la maşină sau portofelul din buzunar, acum are şi altele pe cap. Maşina de cusut „Singer”, scrisoarea nigeriană, ofertele de lucru

Românul este inventiv. Nu este nouă constatarea, iar adevărul nu poate fi tăgăduit. Aprecierea este valabilă şi atunci când vine vorba despre hoţi. Dacă înainte românul era obişnuit să i se fure porcul din bătătură, bicicleta din curte, bateria de la maşină sau portofelul din buzunar, acum are şi altele pe cap. Maşina de cusut „Singer”, scrisoarea nigeriană, ofertele de lucru la domiciliu sau cumpărăturile on-line. Sunt doar câteva dintre metodele folosite de infractori pentru a face rost de bani pe spatele credulilor. Oameni care încă mai cred că există reţete miraculoase de îmbogăţire rapidă şi cu muncă puţină.

La vremuri noi, ţepe noi

Odată cu creşterea numărului de utilizatori ai internetului sau a altor reţele de comunicaţii, infractorilor le este mult mai uşor să-şi racoleze victimele. Mesajele de genul „Colecţionar german, cumpăr maşină de cusut Singer. Ofer 40.000 – 70.000 de euro. Rog seriozitate!“ (culmea!) sau „Bună ziua! Mă numesc Salim Ibrahim Gwarzo, sunt din Nigeria şi am pentru dumneavoastră o propunere de afaceri importantă!“ ajung foarte uşor la potenţialele victime şi implică costuri financiare aproape de zero. Ce se află în spatele acestor anunţuri? De fiecare dată, o mare înşelăciune. Pentru a nu risca să cădeţi şi dumneavoastră în plasa escrocilor, vom detalia în continuare mecanismele înşelătoriilor amintite mai sus.

Maşina de cusut „Singer”

Pe marginea acestui banal obiect cas nic s-au creat, de-a lungul vremii, adevă rate legende. Unele spun că înaintea celui de-al doilea război mondial, evreii din Germania şi-au vândut averile, au cumpărat platină, iar din metalul preţios au fabricat piese pentru maşinile de cusut „Singer”. Ele au fost aduse în România, urmând să fie recuperate după război. O altă legendă spune că sub pla ca mecanismului de la unele maşini s-ar afla inscripţionate numere de cont, care au aparţinut unor persoane ucise în a doua conflagraţie mondială şi din care s-ar putea ridica acum miliarde de dolari. Zvonurile au fost lansate intenţionat de către infractori, care apoi au cules roadele. Cum? Simplu! Au dat anunţuri că oferă preţuri astonomice pe astfel de maşini. Odată contactaţi, întotdeauna pe telefon, spuneau victimelor că maşina lor nu se putea cumpăra decât împreună cu o alta, care se află în posesia unei per soane dintr-o altă localitate. Infractorii ofereau chiar şi numărul de telefon al proprietarului maşinii pereche. Acesta din urmă o vindea pe doar... 2.000 – 3.000 de euro, pentru că fie era foarte bolnav, fie „nu-i cunoştea adevărata valoare”. Şi uite aşa, victima plătea bani grei pe un obiect bun doar de aruncat. În judeţul Covasna două persoane au căzut în plasa escrocilor. O femeie a plătit aproape 5.500 de lei până şi-a dat seama că este vorba de o înşelătorie, iar un bărbat din Sfântu Gheorghe circa 1.500 de lei. Metoda folosită de infractori a fost puţin diferită. Păgubaşii au fost puşi să vireze în nişte conturi bancare aceste sume sub pretextul plăţii anticipate a unor taxe şi comisioane legate de tranzacţie. Sume insingifiante, având în vedere că ar fi trebuit să obţină pe maşinile de cusut pe care le vindeau 30.000 respectiv 85.000 de euro.

Scrisorile nigeriene

În lume, au început să circule pe la sfârşitul anilor ‘70. Au fost perfecţionate de la an la an, astfel încât poveştile „vândute” credulilor au devenit din ce în ce mai sofisticate. În România, scrisorile nigeriene au făcut ravagii imediat după Revoluţia din 1989. O perioadă nu s-a mai auzit nimic despre aceste înşelătorii, iar acum se pare că revin în forţă. Cacialmaua este simplă. Victimele sunt acostate prin intermediul poştei electronice. Primesc o scrisoare de la un individ care se dă drept oficial nigerian. El pretinde că are acces la milioane de dolari şi că are nevoie de ajutor pentru a-i scoate din ţară. Niciodată nu se poate folosi de un cont propriu, aşa că este dispus să ofere între 10 şi 35 la sută din bani celui ce este dispus să-l ajute. Întotdeuna, în contul destinatarului trebuie să se afle nişte bani. Apoi apar cheltuieli legate de taxe de transfer, comisioane sau „alte lucruri neprevăzute”. În momentul în care infractorului i se comunică numărul contului, numele bancii şi diferitele parole de acces, banii victimei dispar miraculos.

Dacă primiţi o scrisoare nigeriană, cel mai bine este să ignoraţi e-mail-ul. Nu luaţi niciodată legătura cu expeditorul. Riscaţi să fiţi înşelat!

Munca la domiciliu

„Ocazie de a câştiga mulţi, mulţi bani lucrând la domiciliu.” Am luat la întâmplare unul dintre anunţurile postate pe internet. De o bună perioadă de timp, astfel de anunţuri sunt publicate şi în ziarele locale. Ce se ascunde în spatele lor? Dacă sunaţi la cel care a postat anunţul sunteţi anunţat că, înainte de toate, va trebui să cumpăraţi diferite materiale (cârpe, aţe, cărţi, hârtii etc) pe care trebuie să le plătiţi. O mulţime de bani, dar şi câştigul ulterior e pe măsură. Comanda vă va fi livrată cu plata ramburs. După ce plătiţi, rămâneţi cu materialele. Nimeni nu vă va mai contacta. Practic este vorba despre o şmecherie comercială.

O altă metodă folosită, care se poate înscrie tot în această categorie, este şi cea cu „faci bani mulţi, doar pe calculator”. Victima este convinsă să instaleze un program pe calculatorul personal şi să joace la ruletă folosind bani virtuali. Apoi este înştiinţată că a câştigat sume imense, dar pentru a ridica banii trebuie, neapărat, să fie deţinătoarea un card de credit.

Or, infractorul nu poate să trimită banii până nu află numărul cardului şi codul pin. Restul e poveste.

Cumpărăturile online

Românii cumpără puţin de pe internet. Potrivit Eurostat, un ghid de statistică al Uniunii Europene, în 2008, doar 4% dintre români au comandat produse de pe internet, în timp ce media europeană se ridică la aproape 30 de procente. Şi este de înţeles reticenţa conaţionalilor faţă de acest gen de comerţ. Două exemple recente vin să întărească cele spuse. O tânără din Târgu Secuiesc a cumpărat de pe un site de profil un telefon mobil. A plătit pe el, fără să stea pe gânduri, 200 de lei. Când a desfăcut pachetul a constat că acesta conţinea doi cartofi ambalaţi în hârtie. Un alt bărbat din Târgu Secuiesc a depus reclamaţie la poliţie după ce a comandat un hard disk, dar a primit un... transformator ars. Preţul a fost bun! „Doar“ 120 de lei. În mod sigur, nu sunt singurii păţiţi. Multe victime îşi jură că nu mai calcă pe bec a doua oară şi nu mai depun plângeri la poliţie. Ignoranţa lor, fericirea infractorilor.

Aşadar, aveţi mare grijă atunci când decideţi să cumpăraţi ceva de pe internet. Chiar dacă veţi găsi produse la preţuri mai mici decât în mod obişnuit, nimeni nu vă garantează  calitatea acestora. În plus, riscaţi să primiţi alte obiecte decât cele comandate.

Dumitru Ungureanu - Biroul de presă al IPJ Covasna

Sursa foto: Wikipedia