Conducerea Consiliului Judeţean Covasna protestează faţă de introducerea în titulatura Spitalului de Cardiologie din staţiunea Covasna a numelui medicului Nicolae Teculescu, alături de cea a dr. Benedek Géza, şi cere Ministerului Sănătăţii să dispună revenirea la denumirea anterioară a instituţiei.

Conducerea CJ a adresat o scrisoare Ministerului Sănătăţii, în care apreciază că schimbarea denumirii spitalului este „abuzivă” şi cere ca instituţia să se numească şi pe mai departe Spitalul de Recuperare Cardiovasculară „Dr. Benedek Géza” din Covasna.

„La iniţiativa Asociaţiei cultural-creştine „Justinian Teculescu” din Covasna, Ministerul Sănătăţii a schimbat numele spitalului înfiinţat în 1960 de către medicul cardiolog Benedek Géza şi care poartă numele fondatorului său din 2010, acordându-i numele de Dr. Teculescu-Benedek. Această schimbare de nume este nu doar inacceptabilă, dar şi ilegală pentru că, în urma acesteia, spitalul din Covasna trebuie să poarte numele unei persoane care nu avea nimic de-a face cu instituţia, nu a fost fondatorul acesteia şi nu a lucrat acolo nici măcar o zi. Noi considerăm că nu se cuvine să te împăunezi cu penele altuia. Prin această acţiune, se aduc prejudicii memoriei medicului în cauză: în loc să i se recunoască meritele, moştenirea sa intelectuală va ajunge subiectul unor discuţii şi, în acelaşi timp, va fi marginalizată memoria dr. Benedek Géza care a servit deopotrivă comunitatea românească şi cea maghiară”, a declarat marţi preşedintele CJ Covasna, Tamás Sándor.

Dr. Nicolae Teculescu s-a născut în 28 noiembrie 1921, în Covasna, fiind unul dintre cei patru fii ai familiei Alexe şi Ana Teculescu şi nepot după tată al episcopului Justinian Teculescu. Potrivit biografiei sale, Nicolae Teculescu a urmat şcoala primară în localitatea natală, apoi cursurile Liceului „Andrei Şaguna”, pe care le-a terminat în anul 1940 ca şef de promoţie. A absolvit Institutul de Medicină Militară din Bucureşti dorind să urmeze o carieră în acest domeniu, dar în urma unui accident de schi i-a fost amputat un picior şi s-a reorientat spre balneologie. A urmat cursuri de specializare la Institutul de Balneologie şi Fizioterapie din Bucureşti şi apoi s-a angajat ca medic specialist în balneologie şi fizioterapie la spitalul din Covasna. Ca medic balneolog, şi-a propus aplicarea terapeutică a gazelor mofetariene, metodă iniţiată şi experimentată încă din 1934 de dr. Lian din Franţa. Primele tratamente le-a început în 1952, pe un număr redus de bolnavi, ele fiind extinse pe măsură ce eficienţa metodei a fost confirmată clinic şi experimental. Rezultatele obţinute au fost prezentate pentru prima dată în primăvara anului 1954, în şedinţele Institutului de Balneologie şi Fizioterapie Bucureşti, instituţie care a făcut demersurile necesare pentru înfiinţarea în cadrul Spitalului Unificat Covasna a Secţiei Balneare, cu 20 de paturi. Noua secţie şi-a început efectiv activitatea în ianuarie 1955. Secţia s-a închis după cinci ani pe motiv că nu dispune de condiţii adecvate, iar la scurt timp Nicolae Teculescu a părăsit Spitalul din Covasna şi s-a transferat la Slănic-Moldova. A murit în anul 1972, la vârsta de 51 de ani.

În arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe există documente şi mărturii legate de viaţa şi activitatea dr. Nicolae Teculescu, donate de sora acestuia Septimia Constantinescu, precum şi de membri ai familiilor Teculescu şi Panaiotu. Repere privind viaţa medicului apar şi în volumele „Personalităţi din Covasna şi Harghita”, scrisă de dr. Ioan Lăcătuşu şi apărută la Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 1998, „Teculeştii din neam în neam”, de Luminiţa Cornea, Ioan Lăcătuşu şi Constantin Catrina, Editura Angvstia, Sfântu Gheorghe, 2008 şi „Personalităţi ale oraşului Covasna”, semnată de Ioan Lăcătuşu, Luminţa Cornea, Ioan Luca, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2009.